BCE critică guvernele UE pentru că îi refuză supervizarea caselor de compensare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Dominate de London Stock Exchange, operaţiunile de clearing cu contracte financiare denominate în euro au devenit un subiect de dispută după ce în 2016 Marea Britanie a votat în favoarea ieşirii din Uniunea Europeană, autorităţile din blocul comunitar încercând să obţină supervizarea asupra acestei pieţe cheie pe ambele maluri ale Canalului Mânecii.

Potrivit unui acord provizoriu convenit la începutul acestei luni, guvernele UE şi parlamentarii au acceptat să confere Autorităţii Europene pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA), un organism cu sediul la Paris, precum şi organismelor naţionale de supervizare ultimul cuvânt în materie de supervizare a contrapărţilor centrale cu sediul în UE.

Însă BCE, într-o scrisoare publicată miercuri seara, a subliniat că această decizie îi subminează capacitatea de a „monitoriza şi evalua riscurile ridicate de contrapărţile centrale” şi totodată şi-a anunţat intenţia de a bloca o modificare a propriilor sale reguli care ar forţa-o să urmeze deciziilor ESMA în acest domeniu.

„Conform acestor amendamente, BCE nu ar mai avea putere de supervizare asupra contrapărţilor centrale cu sediul în Uniunea Europeană”, se arată în scrisoarea trimisă de preşedintele BCE, Mario Draghi către George Ciamba, preşedintele Consiliului Afaceri Generale al UE. Acest organism care pregăteşte reuniunile Consiliului UE ar urma să decidă, săptămâna viitoare, asupra modificărilor propuse.

Dacă BCE va avea succes în a bloca amendamentele la statutul său, ESMA ar putea să dobândească supervizarea caselor de compensare însă deciziile sale nu ar mai fi obligatorii pentru BCE.

În scrisoarea trimisă şi preşedintelui Parlamentului European şi altor autorităţi, consiliul guvernatorilor de la BCE şi-a retras recomandarea formulată în 2017 vizând modificarea statutului său cu privire la clearing. „Unul din obiectivele principale ale recomandării nu poate fi îndeplini, şi anume acela de a asigura că Eurostistemul va avea puteri legale de a monitoriza şi a evalua riscurile ridicate de contrapărţilor centrale” se precizează în scrisoarea semnată de Draghi.

Casele de compensare, sau contrapărţile centrale, se plasează între cele două părţi ale tranzacţiilor cu derivative pentru a asigura că tranzacţia se finalizează chiar dacă una din părţi dă faliment.