BCE este gata să acţioneze, pe fondul incertitudinilor privind perspectivele economiei globale şi a presiunilor deflaţioniste

2016 va fi un alt an dificil pentru BCE, ‘ne confruntăm cu incertitudini privind perspectivele economiei mondiale, cu o continuare a presiunilor deflaţioniste şi întrebări privind direcţia Europei şi rezistenţa sa la noi şocuri’, a explicat Mario Draghi.

Joi, BCE a publicat şi minuta de la ultima şedinţă de politică monetară, din 10 martie, când a redus, pentru prima dată în istoria instituţiei, dobânda de bază la nivelul zero şi a majorat peste aşteptări achiziţiile lunare de obligaţiuni de la 60 până la 80 de miliarde de euro. Prin aceste decizii, BCE vrea să oprească răspândirea inflaţiei extrem de scăzute la ansamblul economiei.

Draghi a insistat că ‘BCE nu va ceda la inflaţia scăzută’, un mesaj care, susţin analiştii, arată determinarea de a acţiona, posibil prin modificarea programului de achiziţii sau prin alte măsuri.

Şi economistul şef al BCE, Peter Praet, a scos în evidenţă disponibilitatea instituţiei de a adopta noi măsuri dacă va fi necesar’, a dat asigurări oficialul BCE.

Draghi a afirmat că măsurile de relaxare cantitativă (QE) vor majora creşterea economiei zonei euro cu aproximativ 1,5 puncte procentuale în perioada 2015 – 2018. Adjunctul său, Vitor Constancio, a întărit acest mesaj, dar a cerut guvernelor să contribuie la stimularea creşterii.

‘BCE a făcut şi va continua să facă tot ce este necesar pentru a asigura stabilitatea preţurilor, care implică acum şi stimularea creşterii economiei. Totuşi, şi alte forţe politice trebuie să acţioneze, prin adoptarea reformelor necesare pentru reducerea şomajului şi majorarea cheltuielilor, pentru stimularea creşterii’, a afirmat Constancio.

Săptămâna trecută, Klaas Knot, membru în Consiliul guvernatorilor BCE, a avertizat că Banca Centrală Europeană se apropie de limitele politicii sale monetare şi o nouă majorare a programului său de achiziţii de active ar putea provoca temeri privind legalitatea şi stabilitatea financiară.

‘O nouă majorare a programului de achiziţii de active va duce la creşterea tensiunilor, din cauza interdicţiei finanţării monetare’, a afirmat Klaas Knot, care este şi guvernator al Băncii Centrale a Olandei.

Reglementările UE nu permit BCE să finanţeze direct cheltuielile guvernamentale.

Măsurile de relaxare cantitativă (QE) au dus, de asemenea, la ‘riscuri mai ridicate ale unor efecte secundare nedorite, cum ar fi rostogolirea împrumuturilor cu probleme, creşterea inegalităţilor legate de avere şi dependenţa de ratele scăzute ale dobânzilor’, a declarat Knot.

Acesta a explicat că o altă potenţială consecinţă este ca guvernele să devină mai puţin înclinate să lucreze la reforme structurale şi să-şi reducă datoria, ţinând cont de generozitatea politicii monetare.

‘Este necesar mai mult timp pentru a evalua impactul măsurilor de politică monetară deja adoptate’, susţine oficialul BCE.