De ce se depreciază leul? BNR spune că băncile străine scot bani din România

„Acum 12 luni, Banca Naţională a României (BNR) se „chinuia” să facă să nu se aprecieze leul, pentru a nu descuraja exporturile, iar acum el tinde să se ducă în extrema cealaltă. Acum, după un an, el tinde să se ducă în partea cealaltă, spre 4,4 şi mai mult. Fundamentele interne nu s-au schimbat, dar mişcările de capital sunt evidente. În primăvara anului precedent începuseră din nou intrări de capital, în România şi în alte ţări din Europa răsăriteană. Din toamna acestui an, cu deosebire din poziţia băncilor comerciale mari europene, au loc ieşiri de capital. Influenţează cursul, determină în mare măsură raportul cerere/ofertă pe piaţa valutară şi este sursă, aşa cum s-a văzut în cazul Poloniei, de mare volatilitate”, a spus Isărescu.

Marile bănci străine prezente în România şi-au dat mâna cu statul român în martie 2009 pentru păstrarea expunerilor pe ţara noastră, într-un moment în care guvernul semna acordul cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială şi avea nevoie mare de bani pentru finanţarea deficitului bugetar.

Cunoscut sub numele de „Iniţiativa de la Viena” sau „Acordul de la Viena”, angajamentul băncilor străine a venit când încă nu se bănuia că recesiunea din România va fi atât de grea şi, mai ales, atât de lungă.

Cu excepţia programului cu garanţii guvernamentale Prima Casă, creditul a stagnat, cel puţin în comparaţie cu ritmurile de creştere înregistrate înainte de criză. Rata creditelor neperformante a continuat să crească, veniturile din dobânzi au scăzut şi sistemul a trecut pe pierdere netă.

Cum unele bănci de pe piaţa locală au excedent de fonduri disponibile în acest moment, dar nu au cui să dea banii cu împrumut, acuzând lipsa de cerere solvabilă, şi în contextul în care băncile mamă au nevoie de bani acasă, BNR se teme că am putea vedea ieşiri importante de capital.

De altfel, după cum se arată în raportul BNR, indiferent de evoluţia din zona euro, în rău sau în bine, capitalurile străine, în general, inclusiv cele ale grupurilor bancare, ar putea să ne părăsească, cu efecte negative asupra costului finanţării şi cursului de schimb. În ultimele zile se observă o presiune puternică pe deprecierea leului, şi doar intervenţia BNR cu puţin timp înainte de ora 13 a făcut să nu avem noi minime ale monedei naţionale în raport cu euro.

„Date fiind dezechilibrele macroeconomice create până în prezent de criza datoriilor suverane, nu numai agravarea acestora, ci şi evoluţii în sens opus, de atenuare treptată, prin continuarea procesului de consolidare fiscală în zona euro, ar putea genera, pe termen scurt şi mediu, restructurări ale portofoliilor investitorilor.
Acestea ar conduce la creşterea volatilităţii fluxurilor de capital destinate economiilor emergente din Uniunea Europeană, inclusiv celei a României. Aceste riscuri sunt amplificate de posibilele implicaţii asupra expunerii faţă de filialele şi sucursalele unor grupuri bancare din zona euro ale perspectivelor lichidităţii şi finanţării la nivelul băncilor-mamă, inclusiv pe fundalul continuării procesului de dezintermediere financiară şi al întăririi reglementărilor prudenţiale privind capitalul. Accentuarea volatilităţii fluxurilor de capital ar afecta negativ costul şi volumul finanţării externe necesare redresării durabile a economiei româneşti şi ar putea crea presiuni substanţiale asupra cursului de schimb al leului”, se arată în raport.

Băncile din zona euro sunt obligate să-şi întărească capitalul de bază, testele de stres desfâşurate anul trecut, care nu luau în calcul un default suveran, aşa cum s-a întâmplat cu Grecia, arătau un deficit de capital de 115 miliarde de euro. La fel ca la exerciţiul trecut, mulţi au considerat testele Autorităţii Bancare Europene drept mult prea laxe.

Datele Băncii Reglementelor Internaţionale arată că în 2011 expunerea băncilor străine pe România s-a redus cu 6 miliarde de dolari, la 107 miliarde de dolari. Datele BRI nu măsoară însă doar participaţia la capitalul băncilor româneşti sau liniile de credit acordate, ci întreaga expunere la piaţă a subsidiarelor. Astfel dacă o bancă românească cu capital străin are active în scădere, BRI interpretează aceste date drept o reducere a expunerii băncii mamă.

Oficialii BNR spuneau în noiembrie 2011 că datele BRI nu reflectă situaţia reală a expunerii băncilor străine pe România, şi că până la acel moment retragerile erau de ordinul a doar câtorva milioane de euro.