Braşov şi Suceava – poli de creştere demografică, în timp ce Brăila se confruntă cu declin demografic generalizat – studiu Rethink

Adaugă-ne ca sursă preferată

Declinul demografic accelerat se observă, în general, în mare parte a mediului rural și a orașelor mici și îndepărtate de centrele de creștere economică. Există și orașe bine poziționate în ierarhia urbană anterioară Revoluției care au intrat într-un declin demografic rapid. Un exemplu este Brăila, oraș în care numărul deceselor a ajuns să fie dublul celui de nașteri. Raportul decese/nașteri de peste 2:1 este neobișnuit pentru un oraș care imediat după 1990 depășea 200.000 de locuitori, atrag atenţia autorii studiului „O nouă realitate demografică”, realizat de Think Tank-ul Rethink.

Brăila este situată într-o regiune care se confruntă cu un declin demografic generalizat. Alături de Galați, reprezintă și o oportunitate pierdută de a forma un pol economic, în condițiile în care cele două orașe, separate de doar 20 de kilometri, cumulau aproape 600.000 de locuitori la începutul anilor ’90. Astăzi, adună mai puțin de 400.000. În afara falimentului industriei comuniste și a încetării activității colosului industrial Sidex, rolul universităților ar trebui menționat: Brăila este cel mai mare oraș fără universitate publică majoră, iar universitatea din Galați este destinația principală doar a tinerilor din județ, având un bazin de recrutare limitat, spun autorii studiului antemenţionat.

Multe din orașele mari care au un traseu demografic nefavorabil sunt concentrate în sud, în general, în apropierea Capitalei. Fenomenul de concentrare a populației din partea de sud a României în zona metropolitană București a devenit mai pronunțat după anul 2000. Această creștere se produce în contrast cu declinul demografic accentuat al unor județe din regiune. Un foarte bun exemplu este Prahova care are nominal multe „ingrediente” necesare dezvoltării (poziție geografică bună, infrastructură de calitate, grad ridicat de urbanizare, economie locală dinamică, salarii peste media națională), dar care și-a pierdut poziția de cel mai populat județ din România, deținută până în 2002.

Conform datelor furnizate de recensământ, regiunea București-Ilfov a înregistrat o relativă stagnare demografică (-0,6%). Toate celelalte județe din regiunile istorice Oltenia și Muntenia au înregistrat însă o scădere a populației mai rapidă decât cea de -5,3% de pe plan național.
Din cele 7 județe cu o scădere de peste 10%, 5 judeţe (Buzău, Mehedinți, Olt, Brăila și Teleorman) sunt situate în această regiune. Scăderi abrupte ale populaţiei în județele Caraș-Severin, Hunedoara ar putea indica un fenomen similar în regiunea de Vest.

Municipiul Brașov reprezintă o poveste de succes în sensul întreruperii declinului demografic.

Circa 40% dintre studenții din oraș provin din alte județe, cu precădere din Prahova, Buzău și Bacău.
O situație similară se înregistrează și în Sibiu, unde peste jumătate din studenți provin din alte județe, universitatea sibiană nefiind destinația primară decât a candidaților locali.

Suceava – pol atipic de creștere demografică.

Suceava e unul dintre puținele județe din România care a înregistrat o creștere a populației conform recensământului, deși are un centru universitar de dimensiuni reduse (care atrage studenți mai ales din județ), salarii medii relativ mici și a fost mult timp o zonă care a alimentat emigrația externă. În perioada dintre recensăminte, balanța naturală a fost aproape 0. În același timp, în interiorul județului s-a format o regiune compactă în care numărul nașterilor îl depășește pe cel al deceselor, regiune caracterizată prin ponderea mare a populației creștine penticostale. Această regiune este concentrată de-a lungul văii râului Suceava, în zonele estice și nordice ale județului. Include atât mai multe localități rurale, cât și orașe precum Rădăuți, Vicovu de Sus, Cajvana.
Orașele sucevene care nu au populații penticostale notabile, de exemplu Vatra Dornei sau Câmpulung Moldovenesc, urmează o tendință apropiată de cea națională. În ambele orașe, s-au înregistrat 2 nașteri la fiecare 3 decese în ultimul deceniu.Valea Sucevei este un exemplu interesant de zonă de creștere demografică care nu este centrată pe unul din marile centre universitare cu atractivitate națională. Este de notat că în alte județe cu populație penticostală numeroasă, indicele de fertilitate al acesteia este mai redus decât în Suceava, neapărând astfel zone de creștere demografică la fel de clar delimitate, spun autorii studiului realizat de Think Tank-ul Rethink.