Brexitul seamănă haos şi panică în inima Europei şi antrenează tensiuni diplomatice fără precedent

Marţi, Suedia a lansat un avertisment dur, atacându-l direct pe premierul britanic David Cameron. Ministrul suedez pentru relaţia cu UE, Ann Linde, a calificat drept „iresponsabil” comportamentul lui Cameron, făcând referire la modul în care o promisiune populistă făcută în campanie a ajuns să ameninţe coeziunea Uniunii Eureopene. Linde povesteşte şi cum a remarcat, în rândul diplomaţilor europeni, o adversitate tot mai accentuată faţă de Londra.

Chiar dacă britanicii vor vota la referendumul de joia viitoare să rămână în UE, întreg procesul, faptul că se pune problema astfel, ar putea încuraja şi alte state membre să încerce să obţină avantaje prin asemenea metode, a mai spus diplomatul suedez. De asemenea, ieşirea Marii Britanii ar marca pierderea unui important aliat non-euro pentru ţările bogate care nu au acceptat încă moneda unică, precum Suedia şi Danemarca. Referendmul pentru Brexit va ajuta ascensiunea partidelor eurosceptice, fie că vorbim de comunişti, fie de mişcările anti-imigraţie.

Majoritatea britanicilor înclină pentru ieşirea din UE, potrivit celor mai recente sondaje, iar Sun, cel mai popular ziar din Marea Britanie, s-a poziţionat pentru Brexit pe prima pagină. În alte părţi, influenta revistă germană Der Spiegel a lansat, tot pe prima pagină, un apel către britanici să rămână în UE, argumentând că Germania are nevoie de Marea Britanie drept contrapondere pentru Franţa.

Săptămâna trecută, o serie de sondaje comandate de campania Leave.EU, care militează pentru ieşirea Marii Britanii din UE, a relevat că majorităţi ale cetăţenilor din ţări ca Suedia, Franţa sau Olanda ar dori, în cazul unui Brexit, organizarea de referendumuri similare în ţările lor.

Pieţele financiare deja fierb. Activele de refugiu, percepute drept investiţii sigure în vremuri tulburi, dar care aduc randamente foarte reduse, au ajuns la mare căutare. Titlurile de stat germane cu maturitatea la 10 ani au ajuns, marţi, să dea randament negativ pentru prima dată de la reunificarea Germaniei. Doar trei ţări din lume au ajuns să se împrumute pe 10 ani la dobânzi negative: Elveţia, Japonia şi Germania.

Titlurile de Trezorerie SUA şi aurul, de asemenea active de refugiu, s-au apreciat şi ele în ultimele luni. Între timp, moneda euro şi bursele europene sunt în picaj. Efectele ajung până în Japonia: yenul şi obligaţiunile guvernamentale japoneze sunt în creştere. Situaţia pune beţe-n roate programului de reformă economică promovat de guvernul Shinzo Abe şi de Banca Japoniei, care se bazează tocmai pe un yen mai slab, care să sporească competitivitatea exporturilor.

Prăbuşirea randamentelor obligaţiunilor guvernamentale şi a dobânzilor în general, sub presiunea politicii monetare ultra-relaxate a BCE şi a cererii ridicate pentru active cu grad scăzut de risc, antrenată de eventualitatea Brexitului, pune sub semnul întrebării cultura economisirii din Germania şi ţările nordice şi ameninţă să împingă zona euro pe marginea prăpastiei. Activele mai volatile, precum pieţele emergente, petrolul şi materiile prime, afişează scăderi tot mai consistente de la o zi la alta, volatilitatea fiind pusă de analişti tot pe seama referendumului din Barea Britanie.

Bloomberg titrează marţi că Brexitul ar aduce 100 de zile de haos, teamă şi măsuri disperate pentru „limitarea pagubelor” economice, evocând declaraţia apocaliptică a preşedintelui UE, Donald Tusk, care a avertizat că ieşirea Marii Britanii din UE ar putea anunţa „sfârşitul civilizaţiei politice occidentale”. Vădit exagerată, afirmaţia are mai degrabă rolul de a ilustra panica din înaltele cercuri ale puterii europene.

Probabilitatea ca britanicii să voteze majoritar pentru ieşirea din UE este foarte ridicată, iar pieţele financiare trebuie să se pregătească pentru un ocean de incertitudine, a avertizat, marţi, şi CEO-ul grupului francez de asigurări AXA, Henri de Castries, cunoscut şi ca amfitrion al întâlnirilor Grupului Bilderberg, vedeta teoriilor conspiraţiei cu elite care conduc lumea din umbră. De Castries, care a participat săptămâna trecută, la Dresda, la reuniunea anuală a Grupului Bilderberg, crede că nici Londra, nici Bruxellesul, nici Berlinul nu sunt pregătite pentru consecinţele Brexitului. Influentul executiv subliniază totodată că situaţia nu ar fi tocmai roz nici dacă Marea Britanie votează să rămână în UE: rezultatul ar fi interpretat diferit de fiecare parte interesată, în funcţie de propria agendă, şi ar încuraja şi în alte ţări disidenţa faţă de proiectul european.