În 2021, Krasimir Kanev, preşedintele Comitetului Helsinki pentru drepturile omului din Bulgaria, a întrebat agenţia de stat bulgară pentru securitate naţională dacă a colectat informaţii despre el sau despre organizaţia sa.
Agenţia a refuzat să dezvăluie aceste informaţii, iar recursurile lui Kanev au fost respinse, scrie Agerpres.
Într-o hotărâre emisă marţi, CEDO a condamnat în cele din urmă Bulgaria cu cinci voturi pentru şi două împotrivă pentru încălcarea articolului 8 – dreptul la respectarea vieţii private şi de familie – din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Condamnare constituie, în sine, o satisfacţie echitabilă suficientă pentru prejudiciul moral suferit, a menţionat Curtea de la Strasbourg.
Deşi statele au cu siguranţă nevoie de legi care să le permită autorităţilor să colecteze şi să păstreze informaţii despre indivizi pentru a „menţine securitatea naţională”, CEDO a considerat că sunt necesare „garanţii eficiente împotriva arbitrariului şi abuzului” în acest domeniu. Or, nici Kanev, nici Comitetul Helsinki bulgar nu au beneficiat de nivelul minim de protecţie împotriva arbitrariului şi a prelucrării ilegale a datelor lor, potrivit judecătorilor europeni.
Aceştia au notat în special că instanţele care au examinat decizia de a nu divulga informaţiile solicitate nu au văzut informaţiile în cauză, nu au examinat dacă divulgarea acestora ar fi putut dăuna efectiv interesului public şi au lăsat problema în întregime la latitudinea agenţiei.
Mai mult, modul în care agenţia a gestionat datele operaţionale, mai ales în ce priveşte respectarea normelor aplicabile, nu a fost verificat, iar agenţia nu a fost niciodată obligată să raporteze parlamentului sau guvernului bulgar cu privire la aceste activităţi.
În februarie, Bulgaria a fost condamnată de CEDO pentru o lege autorizând serviciile sale de informaţii să se „infiltreze” în companii, ONG-uri sau agenţii guvernamentale în numele securităţii naţionale, mai aminteşte AFP.