Bulgaria majorează salariile angajaţilor din sectorul public în 2019, anul în care se pregăteşte să adere la euro

Guvernul bulgar de centru dreapta a aprobat duminică proiectul de buget pe 2019, ce prevede un deficit fiscal de 0,5% din PIB şi mai multe fonduri publice pentru angajaţii de la stat, educaţie şi proiecte finanţate prin fonduri europene, transmite Reuters.
Economica.net - lun, 29 oct. 2018, 07:52
Bulgaria majorează salariile angajaţilor din sectorul public în 2019, anul în care se pregăteşte să adere la euro

În august, Executivul de la Sofia adoptase un plan de acţiune care prevede că ţara vecină va adera la ERM II (mecanismul ratelor de schimb – n. r.), anticamera zonei euro, şi de asemenea la uniunea bancară europeană până la finele lunii iunie 2019.

În 2019, statul balcanic vrea să majoreze cheltuielile cu 15%, la 44,5 miliarde de leva (25,94 miliarde de dolari), analiştii avertizând că decizia are ca obiectiv câştigarea de voturi de către partidul aflat la guvernare, în perspectiva alegerilor de anul viitor.

Guvernul va finanţa o majorare de 10% a salariilor tuturor angajaţilor din sectorul public în 2019, iar profesorii vor beneficia de o creştere de 20%. Salariul minim lunar în Bulgaria va creşte cu 10%, la 560 de leva (326 de dolari).

„Ciclul economic bun ne permite un buget semnificativ mai mare, atât în privinţa veniturilor, cât şi a cheltuielilor”, a afirmat ministrul de Finanţe, Vladislav Goranov.

Guvernul se aşteaptă la o creştere de 12% a veniturilor anul viitor, la 43,9 miliarde de leva, datorită avansului economiei şi a îmbunătăţirii colectării taxelor. Impozitul pe profit nu va fi modificat în 2019. Conform datelor Deloitte România, statele membre UE cu cele mai mici cote de impozit pe profit sunt: Ungaria (9%), Bulgaria (10%), Irlanda (12,5%), Cipru (12,5%), Lituania (15%), Polonia (15%, dar numai pentru micile afaceri) şi România (16%).

Conform proiectului de buget, economia bulgară ar urma să înregistreze o creştere de 3,7% anul viitor (faţă de 3,6% în 2018), iar rata anuală medie a inflaţiei ar urma să crească la 3%.

Bulgaria se aşteaptă să încheie 2018 cu un excedent bugetar de 0,5% din PIB.

În luna iulie a acestui an, Bulgaria a depus cererea pentru a intra în ERM II, o perioadă obligatorie de doi ani înainte de adoptarea monedei euro.

Bulgaria, ţară a cărei monedă – leva – este legată de euro prin consiliul monetar, este prima din afara zonei euro care va încerca să adere la uniunea bancară europeană, care permite Băncii Centrale Europene să-i monitorizeze principalele bănci.

Pentru a-şi creşte şansele, autorităţile de la Sofia trebuie să îmbunătăţească legislaţia macro-financiară, să întărească supervizarea sectorului financiar non-bancar, inclusiv a fondurilor de pensii şi a companiilor de asigurări, precum şi să facă eforturi destinate combaterii spălării banilor. De asemenea, trebuie să îmbunătăţească legislaţia cu privire la falimente.

BCE ar urma să efectueze o analiză a calităţii activelor şi un test de stres asupra băncilor bulgare înainte de a-şi da acordul pentru intrarea Bulgariei în ERM-2, un proces care ar putea dura un an sau mai mult, în funcţie de progresele înregistrate de ţara vecină.

Bulgaria, cea mai săracă ţară membră a Uniunii Europene, îndeplineşte toate criteriile nominale pentru aderare la ERM-2. Moneda naţională, leva, este deja legată de euro, datoria publică este sub media din zona euro şi sub limita de 60% din PIB cerută de UE, iar ţara înregistrează un surplus bugetar.

Însă, faptul că Produsul Intern Brut per capita în Bulgaria este la jumătate faţă de media din UE, corupţia răspândită şi problemele înregistrate de unele bănci au ridicat unele semne de întrebare cu privire la perspectiva aderării Bulgariei la zona euro.

Mecanismul ERM-2 prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

În luna mai a acestui an, România a anunţat că îşi va prezenta strategia de aderare la euro până la sfârşitul anului. Potrivit celui mai recent program de convergenţă, România vrea să ajungă până în 2020 la un PIB per capita echivalent cu 70% din media din zona euro, faţă de aproximativ 60% în prezent. România nu este sceptică în privinţa adoptării euro, ci „încercăm să fim realişti şi să asigurăm un interval de timp pentru acest moment”, a declarat săptămâna trecută Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR).

Te-ar mai putea interesa și
Cea mai gravă criză din istoria omenirii – Va dura ani, este mai dură decât cele din 1973, 1979 şi 2022 la un loc, spune şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie despre situaţia din Orientul Mijlociu
Cea mai gravă criză din istoria omenirii – Va dura ani, este mai dură decât cele din 1973, 1979 şi 2022 la un ...
Directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, consideră că actuala criză energetică legată de războiul din Orientul Mijlociu este cea mai gravă criză pe......
Anunț de la Premier Energy Furnizare. Ofertă de energie electrică cu preț mai mic
Anunț de la Premier Energy Furnizare. Ofertă de energie electrică cu preț mai mic
Premier Energy Furnizare, unul dintre funizorii mari de energie ai clienților casnici, are acum o ofertă de energie cu ...
Cele mai mari tranzacţii de pe piaţa de fuziuni şi achiziţii din România, în primul trimestru din 2026. Creştere de 29% – analiză EY România
Cele mai mari tranzacţii de pe piaţa de fuziuni şi achiziţii din România, în primul trimestru din 2026. Creştere de ...
Piaţa românească de fuziuni şi achiziţii (M&A) a înregistrat 67 de tranzacţii, în primele trei luni din 2026, reprezentând ...
Războiul din Orientul Mijlociu scumpește mobila pentru români
Războiul din Orientul Mijlociu scumpește mobila pentru români
Conflictul din Orientul Mijlociu pune presiune pe industria mobilei prin costuri mai mari de transport și blocaje în aprovizionare, ...