Burduja, acest Trump al Estului: Cere de la zeci de companii din țară, inclusiv de la unele miniere moarte de mult, date despre influența negativă a „Green Deal”. Vorbește despre “patriotism energetic” și vrea să schimbe legile la Bruxelles

“Solicitare privind analiza efectelor negative ale politicilor “Green Deal” ale Uniunii Europene și naționale de mediu asupra entității dumneavoastră”, este subiectul scrisorii trimise și semnate de ministrul Sebastian Burduja către conducătorii celor 37 de companii, asociații și instituții.

Printre destinatari sunt producători de energie electrică din surse fosile (ca Elcen sau CEO), producători de țiței, gaze și carburanți (Petrom, Romgaz, Petromidia), la care se adaugă companii miniere practic defuncte sau aproape de colaps, dar și companii cu o amprentă “verde” destul de mare, ca Hidroelectrica sau Engie. Puteți vedea lista la finalul textului

Amintim că, la o zi, după ce Donald Trump și-a preluat mandatul de președinte al Statelor Unite, ministrul Burduja a șocat opinia publică. El a postat un mesaj în care a vorbit despre efectele negative ale pactului verde european al UE asupra României, spunând că el ignoră realitățile din teren și că trebuie să “ne trezim”.

Burduja reia în această scrisoare argumentele de atunci.

“În România, sectorul energetic se afiă sub o presiune considerabilă din cauza costurilor asociate emisilor de carbon. Un studiu realizat dc Energy Policy Group (EPG) indică faptul că, în absența unor măsuri concertate de decarbonizare. până în 2030, costul total al emisiilor pentru industriile oțelului, cimentului și chimicalelor din România ar putea crește de patru ori comparativ cu 2024. Această creştere substanțială a costurilor riscă să afecteze competitivitatea acestor sectoare pe piețele internaționale.

În plus, tranziția către surse de energie regenerabilă necesită investiții seninificative în infrastructură și tehnologii noi. Conform unui raport al PwC România, implementarea Green Deal în sectorul energetic și economic al țării implică transformări profunde, cu necesitatea unor investiții anuale reprezentând 5-7% din PlB. Aceste investiții majore pot pune presiune pe bugetul național și pe mediul de afaceri, în special în absența unor mecanisme eficiente de finanțare și sprijin”, arată ministrul.

“De asemenea, politicile de mediu actuale pot genera pierderi economice substanțiale în sectoarele tradiționale, fără implementarea unor măsuri corespunzătoare de tranziție justă și sprijin pentru forța dc muncă afectată. Un raport al International Labour Organization subliniază importanța adoptării unor politici industriale și de tranziție juste pentru a maximiza beneficiile economice și dc ocupare a forței de muncă în regiunea MENA.

Printre aspectele semnificative se numără faptul că în anul 2024, Uniunea Europeană a consumat doar 3% din producția globală de cărbune, un indicator care subllniază dependența extrem de scăzută față de acest combustibil fosil. Totuși, această scădere a fost însoțită de o diminuare semnificativă a capacităților de producție din industriii strategice, precum cea a oțelului, cimentului și energiei pe bază de cãrbune. În România, po!iticlle de mediu și de tranziție energeticä au condus la o reducere cu 24,6% a capacităților de producere a energiei electrice între 2017 și 2022, aspect confirmat de concluziile Curții de Conturi”, a mai scris Burduja.

Acum, în această scrisoare trimisă către companii,  Burduja spune că ”în fața acestor provocări, este esențial ca România să își consolideze poziția în cadrul Uniunii Europene, asigurându-se cã politicile de mediu și energetice sunt adaptate la realitățile economise și sociale naționale. Este imperativ să identificăm şi sä analizăm in detaliu efectele negative ale politicilor „Green Deal” asupra sectorului energetic și industrial, pentru a putea propune măsuri corective și soluții sustenabile.

Iată exact ce solicită ministrul, am extras din scrisoare:

“Patriotismul energetic și responsabilitatea ne obligă să pregătim acest raport cu maximă seriozitate, pentru a demonstra că România este pregătită sä apere interesele sale legitiine și să contribuie activ la redefinirea politicilor energetice europene. İn fața unor exemple internaționale, precum recentul program energetic al Statelor Unite sub conducerea președintelui Donald Trump, care promovează prioritizarea industriilor naționale, România trebuie sã adopte o abordare similară, fermă și pragmatică”, a mai transmis Burduja șefilor de companii și instituții.

Iată lista tuturor destinatarilor:

OIL TERMINAL S.A.

CONPET S.A

ROMGAZ S.A.

ELECTROCENTRALE GRUP S.A.

ELECTROCENTRALE BUCUREȘTI S.A.

COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA S.A.

MIDIA GREEN EN ERGY

HIDROELECTRICA S.A.

NUCLEARELECTRICA S.A.

SOCIETATEA DE ADMINISTRARE A PARTICIPAȚIILOR ÎN ENERGIE S.A. (S.A.P.E.S.A.)

COMPANIA NAȚIONALĂ PENTRU CONTROLUL CAZANELOR, INSTALAȚIILOR DE RIDICAT ȘI RECIPIENTELOR SUB PRESIUNE S.A. (C.N.C.I.R.S.A.)

INSTITUTUL DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ, INGlNERIE TEHNOLOGICĂ ȘI PROIECTARE MINE PE LIGNIT S.A. (I.C.S.I.T.P.M.L.S.A.)

COMPLEXUL ENERGETIC VALEA JIULUI S.A.

REGIA  AUTONOMĂ TEHNOLOGII PENTRU ENERGIA NUCLEARĂ S.A. (R.A.T.E.N. S.A.)

ELCTROCENTRALE CRAIOVA (REZULTATĂ DIN DIVIZAREA SOCIETĂȚII COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA)

OMV PETROM S.A.

ROMPETROL RAFINARE S.A

ENGIE ROMÂNIA S.A.

E.ON ROMĂNIA S.A.

DELGAZ GRID S.A.

ENERGETICA ELECTRICA S.A.

SOCIETATEA DE PRODUCERE   A ENERGIEI ELECTRICE ȘI TERMICE TERMOELECTRICA S.A

ELECTROCENTRALE CONSTANȚA S.A.

COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA

SIMTEX S.A

COMPANlA NAȚIONALĂ A HUILEI S.A.

COMPANIA NAȚIONALĂ A URANIULUI S.A.

SOCIETATEA NAȚIONALĂ A CÂRBUNELUI S.A.

SOCIETATEA COMERCIALĂ INCHIDEREA-CONSERVAREA MINELOR

REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTlVITĂȚI NUCLEARE S.A. (R.A.A.N.S.A.)

PETROTRANS S.A.

COMPANIA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT AL ENERGIEI ELECTRICE TRANSELECTRICA S.A.

SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT DE GAZE NATURALE TRANSGAZ S.A.

COMISIA NAȚIONALĂ DE STRATEGIE ȘI PROGNOZĂ

INSTITUTUL NAȚION AL DE STATISTlCĂ

CURTEA DE CONTURI A ROMĂNEI

FEDERATIA PATRONALĂ PETROL ȘI GAZE