Bursa a încheiat şedinţa în stagnare, pe un rulaj salvat de acţiunile FP, Erste şi câteva deal-uri

Adaugă-ne ca sursă preferată

Indicele general al Bursei, BET-C, a coborât în aprilie cu 3,52%, înregistrând a doua lună consecutivă de scădere, dar raportat la nivelul de la finele anului trecut rămâne pe un plus de 5,2%.

În ultima şedinţă din aprilie, cei mai mulţi investitori au continuat să adopte poziţii de aşteptare, astfel că lichiditatea a fost axată doar pe câteva acţiuni. La finalul zilei, pe piaţa principală rulaje de peste 10.000 de lei afişau doar acţiunile emise de 11 companii.

Indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, iar indicele BET-NG, al titlurilor companiilor din sectorul energetic, au încheiat ziua în stagnare.

Acţiunile celor cinci SIF-uri şi titlurile Fondului Proprietatea (FP) au plasat indicele BET-FI cu 1% sub închiderea de luni.

Totodată, indicele extins BET-XT, care reflectă evoluţia celor mai lichide 25 de acţiuni româneşti, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea, s-a situat cu 0,34% mai jos decât la finalul zilei precedente.

Indicele extins BET-BK, al primelor 25 de titluri de la BVB, inclusiv SIF-urile, Fondul Proprietatea, precum şi acţiunile băncii austriece Erste (EBS), a scăzut cu 0,39%.

Investitorii au tranzacţionat în total acţiuni de 33,3 milioane lei (7,7 milioane euro), sumă cu 19% peste rulajul de luni, de 28,1 milioane lei (6,4 milioane euro).

Peste 90% din lichiditate a fost susţinută de tranzacţii cu acţiunile Fondului Proprietatea (13,6 milioane lei, din care trei deal-uri de 4,8 milioane lei), Erste (6,7 milioane lei), SIF Transilvania (2,4 milioane lei), precum şi deal-uri cu titluri OMV Petrom (4,6 milioane lei), SIF Moldova (1,4 milioane lei), BRD (1,1 milioane lei) şi Socep (891.000 de lei).

Titlurile Fondului Proprietatea au scăzut 0,45%, la 0,66 lei, şi s-au îndepărtat uşor de maximului istoric atins pe bursă în ziua listării. Cotaţia de marţi este cu 2,22% sub maximul istoric din ziua listării, când unele transferuri au fost realizate la 0,675 lei/acţiune. Cotaţia de la finalul primei şedinţe la BVB a fost de 0,6495 lei.

Unii brokeri spun că investitorii care cumpără acum acţiuni Fondul Proprietatea şi OMV Petrom iau deciziile în principal pe baza analizelor fundamentale, având în vedere că randamendele dividendelor pe care cele două companii le vor distribui nu mai sunt atât de ridicate.

Acţiunile Transgaz (TGN) au crescut cu 0,78%, la 194,5 lei, după ce AGA a aprobat distribuirea de dividende în valoare cumulată de 250,6 milioane lei. Compania va acorda acţionarilor un dividend brut de 21,29 lei/acţiune, cu 28,5% sub cel distribuit anul trecut, de 29,76 lei/acţiune.

Raportat la cel mai recent preţ de la bursă, randamentul dividendului brut este de aproape 11%.

„Cred că efectele ofertei secundare de la Transgaz se vor face simţite în primul rând prin creşterea lichidităţii pe această acţiune, iar dividendul aprobat în AGA va face şi mai atractivă această acţiune”, a declarat pentru MEDIAFAX Mihai Chişu, broker la Swiss Capital.

Preţul de marţi este cu 14,4% şi 12% peste pregurile la care micii investitori au cumpărat acţiunile în oferta secundară, de 170,05 lei şi, respectiv, de 173,63 lei. În acelaşi timp, cotaţia de marţi este cu 8,66% peste preţul la care marii investitori de retail şi investitorii instituţionali au cumpărat acţiunile în ofertă, de 179 lei.

„Sper că listările promise de stat în programul de privatizări vor putea trezi la viaţă piaţa locală, suscitând interesul investitorilor de toate categoriile. Cred că respectarea programului de privatizări anunţat de stat este singurul aspect care poate evita reeditarea unui drum destul de lipsit de evenimente şi lichiditate cum a fost anul trecut. Aceste privatizări pot fi un catalizator al investitorilor pentru bursa locală şi pot genera interes atât din partea investitorilor străini, cât şi locali”, a mai spus Chişu.

Pe piaţa Rasdaq, investitorii au transferat acţiuni de 245.000 de lei, valoare de peste două ori mai mare decât rulajul de luni, de aproape 100.000 de lei.

La închiderea pieţei principale de la Bucureşti, marile pieţe europene evoluau incert, în timp ce majoritatea burselor din Europa Centrală şi de Est avansau cu până la 1,1%.