Căderea burselor: pericolul unei noi mari crize?

Marile forţe financiare ale lumii, fondurile de investiţii care au capacitatea să provoace falimente de ţări, îşi vând activele de pe marile pieţe emergente şi trimit banii în SUA. Eventual în Germania, în obligaţiuni.

Ce suferinţă mai chinuie lumea?

Indicii marilor burse europene scădeau marţi cu 7% faţă de maxime şi jucătorii se întrebau dacă ţinta căderii este de fapt -10%.

„Urşilor (simbolul căderii la bursă, n.r.) le-ar fi uşor să cadă atât, iar taurii (simbolul creşterii) s-ar feri din drum„, comenta un jucător citat de Reuters.

Antrenaţi de plonjonul executat de marile burse ale lumii, şi indicii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au scăzut mai toată ziua de marţi, vertiginos, cu 1 până la 2%.

La sfârşitul zilei, cele mai importante 25 de companii valorau, în  medie, cu % mai puţin.

Chiar dacă adâncimea plonjonului se va reduce, cauzele fundamentale ale fenomenului nu sunt fuseseră eliminate.

Fuga de risc

Pe de o parte, jucătorii de pe marile burse ale lumii se plâng că banii fug de pe pieţele emergente.

Pe de altă parte, pentru prima dată din 2001 încoace, SUA au redevenit numărul 1 în preferinţele investitorilor globali şi au devansat China, potrivit datelor firmei de consultanţă globală AT Kearney citate de un raport trimis la redacţia ECONOMICA.NET de casa de brokeraj BT Securities Cluj Napoca.

Cele două mişcări pun pieţele dezvoltate în situaţia că toată lumea pierde.

„Când capitalurile pleacă de pe anumite pieţe, emergente, scade apetitul pentru risc pe toate pieţele, pentru că investitorii au devenit deja nesiguri. Tocmai asta arată şi faptul că investiţiile se îndreaptă din nou spre pieţele dezvoltate, unde gradul de nesiguranţă este mai mic. Ceea ce nu înseamnă că aici apetitul pentru risc e mai mare”, a explicat Alin Brendea, directorul general al casei de brokeraj Prime Transaction, pentru ECONOMICA.NET.

China a fost permanent din 2002 încoace în topul preferinţelor investitorilor. Anul trecut China a căzut pe locul doi, dar celelalte mari pieţe emergente, precum India, a căzut de pe locul 2 pe 5.

Crize legate

Moneda japoneză este gata să spună o poveste exemplară despre fenomenul migraţiei capitalurilor spre pieţe mai puţin periculoase şi despre efectul aparent contradictoriu al acestei migraţii.

Bursele de acţiuni din G7 (grupul celor mai dezvoltate ţări ale lumii) se confruntă cu riscul unei „lichidări abrupte a poziţiilor short pe yen (vânzări de yeni, pariuri pe deprecierea monedei japoneze, n.r.), construite de către investitorii globali în ultimele luni”, explică Mihai Nichişoiu, analistul pieţelor externe de la casa de brokeraj Tradeville.

„Dacă acest risc se materializează, deprecierile văzute pe bursele de acţiuni s-ar putea accelera pe filiera unei aprecieri importante a yenului, într-o situaţie comparabilă cu cea din august 1998, care a urmat default-ului Rusiei„, mai scrie Mihai Nichişoiu într-un articol recent.

În 1997 – 1998, economiile asiatice emergente, aşa zişii „tigri asiatici” au fost lovite de retragerile de capital, iar Rusia, găsită extrem de vulnerabilă a refuzat să-şi mai plătească datoriile ;i a declarat „default”.

Au suferit toate ţările în curs de dezvoltare, dar şi SUA, Indicele Dow Jones Industrial a pierdut peste 11% în trei zile, ajungând la sfârşitul anului 1998 cu peste 19% mai jos faţă de maximul perioadei.

Ca şi mai recent, în anii din urmă, Federal Reserve a redus de mai multe mori dobânda, ca să limiteze proporţiile recesiunii.

Indicele AT Kearney de încredere în investiţiile străine directe (FDI Confidence Index) este realizat şi publicat de firma de consultanţă AT Kearney începând din 1998 şi se bazează pe un chestionar adresat management-ului superior din 302 companii prezente în 28 de tari, acoperind toate domeniile de activitate.

Indicele încearcă să surpindă dinamica investiţiilor străine la nivel global. Întrebările din chestionare se referă la probabilitatea atragerii de investiţii străine directe într-o anumită piaţă (diferită de cea din care fac parte repondenţii) în următorii 3 ani.