1EUR = 4.7785 RON | Bucureşti 4 º

News

13,5 mil. români au primit cardul de sănătate anul acesta. Principalele noutăţi în sistemul de sănătate - retrospectiva 2015

Implementarea cardului de sănătate, introducerea terapiei interferon free şi a unor noi medicamente pe lista de compensate, precum şi modificarea contractului-cadru au fost principalele noutăţi aduse sistemului de sănătate în 2015.

22 dec, 2015 | Agerpres

Cardul de sănătate

De la 1 septembrie 2015, cardul naţional de sănătate a devenit unicul instrument de decontare şi validare a serviciilor medicale în sistemul public de sănătate pentru asiguraţii cu vârsta de peste 18 ani. Implementarea acestui sistem a fost amânată de mai multe ori. 13,5 milioane de români au card naţional de sănătate.

Cardul de sănătate trebuie prezentat ori de câte ori asiguratul apelează la furnizorii aflaţi în contract cu casa de asigurări de sănătate pentru servicii medicale sau farmaceutice. Furnizorul va introduce cardul în cititor, iar asiguratul va tasta codul pin. Cardul nu este necesar pentru serviciile medicale de urgenţă.

Dacă iniţial problema a fost aceea că unii pacienţi nu şi-au primit cardul de sănătate, medicii au atras atenţia apoi că procesul este anevoios, acuzând în acelaşi timp lipsa aparaturii necesare pentru citirea cardurilor şi blocarea sistemului în mod repetat.

Având în vedere că au existat şi pacienţi care au refuzat cardul de sănătate, preşedintele CNAS, Vasile Ciurchea, anunţa pentru aceştia ca alternativă adeverinţa de asigurat, cu o valabilitate de trei luni.


Oficialii Ministerului Sănătăţii arătau că, prin introducerea cardului, s-ar putea face economii în sistem de aproximativ 20%. Citeşte mai mult despre cardul de sănătate aici.


Dosarul electronic de sănătate (DES)

Dosarul electronic de sănătate (DES) conţine informaţii medicale despre pacient, adunate la nivel naţional de la toţi furnizorii de servicii medicale cu care acesta a intrat în contact. Iniţializarea dosarului electronic se realizează la cererea pacientului de către orice medic care deţine o semnătură electronică calificată. La iniţializarea dosarului se încarcă din Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) istoricul medical al pacientului începând cu anul 2010, anul din care există sistemul centralizat. Pacientul este singurul care poate accesa dosarul, ori de câte ori doreşte, cu ajutorul unei parole.

Conducerea CNAS susţinea că a accesat fonduri europene pentru extinderea dosarului electronic de sănătate, pentru toate tipurile de servicii medicale.

La finalul anului 2015, dosarul electronic era iniţializat de peste 5.565.133 de persoane, potrivit datelor CNAS.


Premiere chirurgicale

Pe parcursul anului 2015 medicii au realizat mai multe premiere chirurgicale.


Chirurgul cardiolog Dan Deleanu anunţa, în ianuarie, realizarea în premieră în România, într-un centru medical privat, a unui nou tip de intervenţie chirurgicală la inimă - MitraClip. Intervenţia, minim invazivă, permite reducerea 'regurgitării mitrale' cauzată de bolile cardiace ischemice sau non-ischemice, de prolapsul de valvă mitrală, sindromul Marfan sau de reumatismul articular. Tehnica îmbunătăţeşte funcţia cardiacă, scade complicaţiile asociate şi creşte calitatea vieţii.

Un nou-născut cu stenoză pulmonară critică a suferit, la opt zile de la naştere, o intervenţie de urgenţă, procedura fiind realizată pentru prima oară în România. 'Intervenţia este extrem de complicată şi de riscantă, având în vedere vârstă fragedă a pacientei, însă a fost singura opţiune de salvare a vieţii nou-născutului. În lipsa manevrei, acesta ar fi murit în câteva zile. Procedura a constat în introducerea unui cateter cu balon în capăt în vena femurală, cu scopul final de dilatare a balonului în interiorul valvei pulmonare stenozate. Manevra a reuşit deschiderea valvei şi, implicit, a îmbunătăţit considerabil circulaţia cardiacă a copilului, cât şi prognosticul final', explica după intervenţia chirurgicală dr. Basil Thanopoulos, medic primar cardiolog la Centrele de Excelenţă ARES.

Prima implantare a unei inimi semi-artificiale pentru un pacient care suferă de insuficienţă cardiacă foarte severă a fost realizată la Institutul 'C.C. Iliescu', în luna noiembrie, la un pacient de 65 de ani din Călăraşi. Prof. dr .Vlad Iliescu preciza că dispozitivul este utilizat în lume de peste cinci ani, cu rezultate bune, iar supravieţuirea prin utilizarea sa este de 7- 9 ani, comparativ cu vechea tehnică, unde supravieţuirea, la cinci ani, era de aproximativ 20%.


În săptămâna a 28-a de sarcină, o fetiţă cu mielomeningocel a fost operată în uterul mamei. Echipa de medici a reuşit să închidă defectul spinal. Este vorba de medicii Sergiu Stoica şi Hadi Rahimian iar intervenţia a fost făcută la Spitalul Regina Maria Băneasa. Astfel de operaţii se realizează doar în centre specializate în chirurgie fetală în Statele Unite ale Americii şi în câteva din Europa. Până acum, copiii care erau identificaţi cu această problemă nu aveau nicio şansă reală de a fi operaţi înainte de naştere, în ţară.


n bărbat în vârstă de 86 de ani cu o tumoare gigant de peste 6 kg a fost operat la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) din Baia Mare. Managerul SJU Baia Mare, Sorina Pintea, declara că intervenţia chirurgicală, efectuată în premieră, a durat patru ore.


Investiţii medicale

Mai multe spitale şi centre medicale au fost modernizate şi dotate cu aparatură performantă în 2015. Cheltuielile au fost suportate atât de Ministerul Sănătăţii, cât şi de unităţile medicale. De asemenea, pentru modernizare şi dotare au fost folosite fonduri europene.

Astfel, Centrul de Uronefrologie şi Transplant Renal, modernizat şi dotat cu aparatură de ultimă generaţie, a fost inaugurat la IC Fundeni pe 27 ianuarie. Investiţia totală s-a cifrat la 2,9 milioane lei. Concomitent, a fost complet reabilitată şi dotată cu tehnologie modernă şi Secţia de ATI a Centrului, secţie ce cuprinde 22 de paturi.

'România nu este nevoită să trimită în străinătate pacienţi pentru intervenţii urologice. La Centrul de Chirurgie Urologică din Fundeni, comparabil cu centre de specialitate din elita mondială, sunt tratate cu succes cele mai complexe şi mai complicate cazuri', declara la acea dată prof. Ioanel Sinescu, directorul Centrului de Uronefrologie şi Transplant Renal.

La 10 martie reprezentanţii Institutului 'CC Iliescu' anunţau că unitatea medicală şi Institutul Oncologic Bucureşti beneficiază de un Sistem Informatic Electronic Clinic pentru Anestezie şi Terapie Intensivă - realizat printr-un proiect în valoare de 1.700.000 de euro - care asigură monitorizarea continuă, completă, precisă (inclusiv din punct de vedere medico-legal şi al arhivării informaţiilor) a parametrilor vitali ai pacienţilor îngrijiţi în secţiile de anestezie-terapie intensivă şi a procedurilor executate în aceste secţii. Totodată, arătau aceştia, sistemul reduce semnificativ numărul de erori, creşte productivitatea şi eficienţa personalului medical prin reducerea încărcării cu operaţii administrative şi birocratice.


Managerul de proiect, Şerban Bubenek, preciza că sistemul se adresează exclusiv secţiilor de anestezie şi terapie intensivă, pacienţilor de pe toată platforma Fundeni. El sublinia că sistemul foloseşte şi ca suport medico-legal şi, anual, cel puţin 5.000 de pacienţi ar putea beneficia de el.

Policlinica Institutului 'Parhon' a fost modernizată, pentru a asigura servicii medicale specifice ambulatoriului spitalului, cheltuielile pentru reamenajare situându-se la 1,7 milioane lei.

Lucrările de modernizare la ambulatoriul de specialitate, Secţia de radiologie şi Unitatea de transfuzii de la Spitalul 'Marie Curie' au fost finalizate la mijlocul anului. Finanţarea, care s-a ridicat la 5,5 milioane de lei, a fost asigurată de Ministerul Sănătăţii, spitalul suportând doar costurile pentru mobilier.

La Spitalul de Urgenţă Floreasca a fost inaugurată prima unitate modernă de îngrijire a bolnavilor arşi grav în luna aprilie. Unitatea dispune printre altele de un aparat, unic în România, care realizează o presiune crescută a oxigenului şi oxigenează ţesuturile, un aparat radiologic complex, mobil, un 'rinichi' artificial, dar şi un sistem de telemedicină. Suma alocată pentru investiţiile necesare a fost de aproximativ 4.000.000 euro. Deşi inaugurată în primăvară, din cauza lipsei personalului medical specializat, răniţii din club Colectiv nu au putut fi trataţi în această unitate medicală.

''Ar fi o totală iresponsabilitate să instalezi un astfel de pacient complex într-un salon super echipat, dar cu oameni lipsiţi de competenţă. Ar însemna să condamnăm pacienţii bună ştiinţă. Or, pregătirea unui cadru mediu sau elementar pentru a fi apt să ofere garanţia unei îngrijiri corecte a unui astfel de pacient înseamnă un stagiu într-un serviciu de terapie intensivă de trei-patru luni şi, dacă colegii de acolo apreciază că într-adevăr a dobândit competenţele şi abilităţile - gesturile care trebuie făcute - necesare pentru a-l instala în deplină responsabilitate la patul unui bolnav ars grav, abia atunci putem conta pe un astfel de om. Noi am avut trei concursuri de angajare în acest an, am tot şcolit astfel de oameni, însă o bună parte din ei, realizând că este o muncă grea şi că nu este plătită corespunzător, au fugit'', explica prof. Lascăr, şeful secţiei de chirurgie plastică de la Spitalul Floreasca, într-un interviu acordat AGERPRES.

O altă investiţie, în valoare de 600.000 de euro, un Centru de transplant de celule stem, a fost realizat la Spitalul Universitar. Investiţia a fost a Asociaţiei Dăruieşte Viaţă, dar şi cu sprijinul sponsorilor.

Centrul dispune de camere sterile, staţie de monitorizare funcţii vitale şi beneficiază de cel mai modern sistem de filtrare a aerului, presiune pozitivă şi flux laminar. De asemenea, în incinta sa se află un compartiment de pretransplant destinat pacienţilor cu diferite tipuri de leucemii, care au trecut sau urmează să treacă printr-un transplant de celule stem, şi un laborator de diagnosticare, o sală de raport şi o sală studii clinice.

Tot printr-o investiţie a Asociaţiei Dăruieşte Viaţa, în valoare de 150.000 de euro, a fost renovată şi dotată cu aparatură Secţia de oncologie de la Spitalul Universitar de Urgenţă Elias.

Tratamentul intereferon free

Tratamentul fără interferon pentru bolnavii de fibroză hepatică şi ciroză a fost disponibil începând cu luna octombrie. În data de 4 noiembrie a fost publicat în Monitorul Oficial protocolul terapeutic.

În criteriile de includere a pacienţilor în tratamentul cu 'interferon free' se precizează că într-o primă etapă vor beneficia de tratament pacienţii aflaţi într-un stadiu avansat de fibroză, precum şi pacienţi aflaţi în stadiul F4 şi care nu au răspuns la tratamentele anterioare, adică aproximativ 4.500 - 5.000 de pacienţi.

Până la 16 decembrie, Comisia de specialitate a avizat începerea tratamentului fără interferon pentru 530 de pacienţi.


Contractul-cadru

Modificările la contractul-cadru au adus o serie de noutăţi. Astfel, serviciile de prevenţie, respectiv 'consultaţia preventivă', au fost introduse în pachetul minim de servicii medicale. La asistenţa medicală primară au fost introduse servicii de administrare de tratamente în timpul programului de lucru în cabinet, s-a dublat numărul maxim de consultaţii la domiciliu ce pot fi acordate lunar de către medicii de familie, de la 21 la 42.

În asistenţa medicală ambulatorie de specialitate a fost stabilită periodicitatea acordării consultaţiilor pentru supravegherea evoluţiei sarcinii şi lehuziei.

La capitolul asistenţă medicală spitalicească, unde funcţiona doar criteriul de urgenţă medico-chirurgicală, a fost introdus criteriul epidemiologic pentru bolnavii care necesită tratament în afecţiuni care nu necesită izolare între criteriile pe baza cărora se efectuează internarea pacienţilor în regim de spitalizare de zi.

Totodată, a fost introdusă spirometria în cadrul serviciilor adiţionale ce pot fi acordate de medicii de familie.

În cadrul consultaţiilor de planificare familială au fost introduse evaluarea şi monitorizarea statusului genito-mamar şi tratamentul complicaţiilor. A crescut de la două la patru numărul consultaţiilor de planificare familială care se acordă anual fiecărui asigurat. Pentru afecţiunile cronice au fost prevăzute patru consultaţii medicale de specialitate pe trimestru, dar nu mai mult de două pe lună. Conform vechiului contract-cadru, pacienţii cu afecţiuni cronice beneficiau de o consultaţie pe lună sau pe trimestru, după caz.

De asemenea, au fost introduse în contractul-cadru proceduri, tratamente şi terapii noi: recoltare material bioptic; tratament postoperator al plăgilor abdominale, al intervenţiilor chirurgicale după cezariană, sarcină extrauterină operată, histerectomie, endometrioză. De asemenea, a fost introdus 'sfatul genetic', care se acordă de către medicul specialist în cabinetele de genetică aflate în structura ambulatoriilor de specialitate.

În lista serviciilor de sănătate conexe actului medical, în cadrul specialităţii neurologie şi neurologie pediatrică, s-a introdus un serviciu nou, psihoterapie pentru copii şi adulţi. De asemenea, la specialitatea psihiatrie pediatrică, au fost introduse servicii furnizate de kinetoterapeut pentru copilul diagnosticat cu tulburări din spectrul autist.

În asistenţa de medicină dentară, serviciile care se acordau până la 31 martie 2015 doar copiilor cu vârsta de până la 18 ani se acordă acum tuturor asiguraţilor, indiferent de vârstă. De asemenea, proteza acrilică mobilizabilă pe arcadă, care se acordă o dată la 10 ani, se acordă acum o dată la 5 ani.

În asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile paraclinice au fost introduse noi investigaţii de imagistică şi vor fi decontate din fondul de sănătate noi tipuri de radiografii, ecografii, CT şi RMN.

În asistenţa medicală spitalicească a fost eliminat biletul de trimitere pentru bolnavii care necesită asistenţă spitalicească de lungă durată şi pentru spitalizarea de zi în cazul monitorizării pacienţilor cu afecţiuni oncologice.

În noul contract-cadru a fost introdus un nou serviciu - kinetoterapie individuală. De asemenea, au fost introduse dispozitive noi şi au fost excluse cele a căror utilizare nu mai este recomandată, a fost introdusă proteza modulară cu manşon de silicon, care se acordă pentru amputaţie ca urmare a complicaţiilor diabetului zaharat şi ca urmare a afecţiunilor neoplazice la nivelul membrului inferior, a fost introdus nebulizatorul cu compresor, care se acordă copiilor cu mucoviscidoză cu vârsta până la 18 ani.

Noile reglementări precizează şi modalitatea de schimbare a medicului de familie - pe baza cardului de sănătate şi a cererii de înscriere prin transfer.


Delistare medicamente şi introducere de noi molecule

Preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale, Marius Savu, anunţa că eliminarea unor medicamente de pe lista de compensate şi gratuite ar putea fi realizată 'în principiu' în februarie şi că o primă evaluare are o cifră apropiată de 200 de milioane de lei anual economie.

Pe 24 februarie, CNAS solicita deţinătorilor de autorizaţie de punere pe piaţă sau reprezentanţilor acestora să îşi actualizeze, până la data de 10 martie 2015, toate preţurile la medicamentele de uz uman şi susţinea ca la unele medicamente reducerea de preţ putea ajunge şi la 20%, ca urmare a aplicării Ordinului nr. 75/2009. Preţul medicamentelor trebuia să fie mai mic sau cel mult egal cu cel mai mic preţ al aceluiaşi medicament din 12 ţări - Republica Cehă, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Slovacia, Austria, Belgia, Italia, Lituania, Spania, Grecia şi Germania.

Agenţia Naţională a Medicamentului a emis, în mai, deciziile pentru 51 de molecule care pot beneficia de includere condiţionată în lista de medicamente compensate şi gratuite, dintre care şi molecule pentru tratamentul fără interferon al hepatitelor virale, cronice şi ciroze hepatice tip C.

Patriciu Achimaş Cadariu a preluat mandatul de ministru al Sănătăţii pe 18 noiembrie, după demisia Guvernului Ponta. El l-a înlocuit pe Nicolae Bănicioiu.

Bugetul alocat Ministerului Sănătăţii în anul 2016 este cu 16% mai mare faţă de anul precedent, reprezentanţii instituţiei având ca priorităţi dezvoltarea de programe noi destinate marilor arşi şi altor patologii majore.


'O prioritate în anul 2016 o constituie consolidarea pachetului de acţiuni prioritate prin introducerea unor programe noi, destinate marilor arşi şi altor patologii majore. De asemenea, se urmăreşte dezvoltarea sistemului de urgenţe intraspitaliceşti pentru creşterea calităţii serviciilor de îngrijire a marilor urgenţe în perioada critică şi post-critică', a precizat, pentru AGERPRES, consilierul ministrului Sănătăţii, Mihaela Tănase.


Potrivit acesteia, anul viitor va fi lansat Programul Naţional pentru Arşi, cu o pondere de aproximativ 10% din totalul alocărilor pentru programe naţionale, program care va fi dublat de un acord cu Banca Mondială, prin care se vor constitui patru centre de arşi - la Iaşi, Târgu Mureş, Timişoara, Bucureşti.


Totodată, consilierul ministrului Sănătăţii a precizat că va fi introdus un subprogram nou în cadrul Programului Naţional de Oncologie - Oncologie pediatrică.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO