Cartea electronică de identitate – noi reglementări propuse de MAI

MAI a pus la punct proiectul normelor de aplicare a noilor dispoziţii privind actele de identitate electronice, stabilite prin Legea nr. 162 din 2020, în vigoare din 7 august. Proiectul de norme a fost elaborat în acord cu Regulamentul UE din domeniu, pe care şi România, şi celelalte state membre trebuie să-l respecte din 2 august 2021. Iată ce date vor conţine cartea de identitate electronică, buletinul provizoriu şi cartea de identitate simplă.
Cristina Şomănescu - joi, 19 nov. 2020, 10:31
Cartea electronică de identitate - noi reglementări propuse de MAI

MAI a publicat recent un proiect de Hotărâre pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, precum și pentru stabilirea formei şi conţinutului actelor de identitate, ale dovezii de reşedinţă și ale cărţii de imobil.

În proiectul de norme sunt descrise, între altele, forma şi conţinutul cărţii electronice de identitate, a cărţii de identitate simple, precum și a cărții de identitate provizorii care vor fi emise în sistem informatizat de la data la care vom avea infrastructura tehnică necesară.

Context

Vă amintim că începând din 7 august e în vigoare Legea 162 din 2020 care modifică şi completează OUG nr. 97/2005.

Legea stipulează posibilitatea de a opta pentru eliberarea unei cărţi electronice de identitate sau a unei cărţi de identitate simple care nu va conţine cip, precum şi stabilirea unor termene de valabilitate a actelor de identitate, în funcţie de vârsta titularului, în scopul surprinderii modificărilor fizionomiei titularului.

Concret, ce spune Legea 162 din 2020:

De la data realizării condițiilor tehnice pentru eliberarea cărții electronice de identitate, cartea de identitate simplă și cartea electronică de identitate se eliberează:

  • cu valabilitate de 2 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 și 14 ani;
  • cu valabilitate de 4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani;
  • cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani;
  • cu valabilitate nelimitată, după împlinirea vârstei de 60 de ani, pentru cartea de identitate simplă.

Cartea electronică de identitate permite titularului autentificarea în sisteme informatice ale Ministerului Afacerilor Interne şi în sisteme informatice ale altor instituţii publice sau private, precum şi utilizarea semnăturii electronice, în condiţiile legii.

Cărţile electronice de identitate eliberate persoanelor cu vârsta peste 18 ani vor permite titularilor autentificarea în Platforma informatică din asigurările de sănătate (PIAS). Cardul național de sănătate nu va mai fi valabil de la data la care titularului i s-a eliberat o carte electronică de identitate, se mai arată în Legea nr. 162 din 2020.

Detalii despre modificările aduse de lege găsiţi la acest link. 

De asemenea, începând din 2 august 2021, România şi celelalte state membre sunt obligate să aplice Regulamentul (UE) 2019/1157 al Parlamentului European și al Consiliului privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație. Puteţi citi Regulamentul UE antemenţionat la acest link. 

Proiectul de norme a fost realizat de MAI în acord cu prevederile Regulamentului UE antemenţionat.

Ce prevede proiectul de norme:

Cartea electronică de identitate va conţine următoarele date:

Pe față:

– denumirea statului emitent;
–  tipul documentului;
– numele de familie;
– prenumele;
– genul titularului;
– cetățenia;
– data nașterii;
– codul numeric personal;
– numărul documentului;
– data expirării valabilității;
– semnătura olografă a titularului;
– imaginea facială a titularului.

Pe verso:

– domiciliul;
– data emiterii și autoritatea emitentă;
– zona de citire automată cu caractere identificabile optic (MRZ);
– zonă cip.

Cartea electronică de identitate românească conține toate elementele de securitate obligatorii prevăzute de Regulamentul (UE) 2019/1157 al Parlamentului European și al Consiliului privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație, potrivit Anexei 5 la proiectul de norme.

Cartea de identitate provizorie se va emite în sistem informatizat.

De la data asigurării infrastructurii tehnice necesare, cartea de identitate provizorie se emite în sistem informatizat, în format ID1, la nivelul serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor și al Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date. MAI nu spune însă în proiectul de norme când va pune la punct infrastructura tehnică care-i va permite să aplice aceste prevederi.

Cartea de identitate provizorie în format ID1 este tipărită pe o singură față și conține următoarele date:

– numele de familie şi prenumele;
– data naşterii;
– codul numeric personal;
– domiciliul;
– imaginea facială;
– semnătura olografă;
– denumirea statului emitent;
– tipul documentului;
– seria și numărul documentului;
– perioada de valabilitate;
– autoritatea emitentă.

Structura cărţii de identitate în format ID1 este alcătuită dintr-un suport special securizat.
Forma şi conţinutul cărţii de identitate provizorii sunt detaliate în Anexa 3 la proiectul de norme.

Cartea de identitate simplă, de tip card, va conţine:

Pe faţă:

– denumirea statului emitent;
– tipul documentului;
– numele de familie
– prenumele;
– sexul titularului;
– cetățenia;
– data nașterii;
– codul numeric personal;
– numărul documentului;
– data expirării valabilității;
– semnătura olografă a titularului;
– imaginea facială a titularului.

Pe verso:

– domiciliul;
– data emiterii și autoritatea emitentă;
– zona de citire automată cu caractere identificabile optic (MRZ).

Cartea de identitate simplă are formatul ID1, de tip card, potrivit Anexei 6 din proiectul de norme.

Precizare
Elementele grafice de securitate și de personalizare ale cărții electronice de identitate, cărții electronice simple, cărții de identitate provizorie, precum și ale dovezii de reședință vor fi stabilite de MAI printr-un ordin după ce normele de aplicare unitată a OUG 97 din 2005 vor intra în vigoare. Deocamdată sunt în faza de proiect.

Art. 54 din Anexa 1 a proiectului de Norme spune că:

De la data asigurării infrastructurii tehnice necesare, pentru minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani, opţional, se poate elibera carte electronică de identitate la solicitarea ambilor părinţi, a reprezentantului legal, a persoanei desemnate din cadrul structurii specializate aflată sub autoritatea serviciului public de asistenţă socială ori a persoanei căreia i-a fost încredinţat în plasament.
Până la împlinirea vârstei de 12 ani, minorului i se poate elibera o carte electronică de identitate fără imaginile impresiunilor papilare. După această vârstă se poate elibera cartea electronică de identitate cu imaginile impresiunilor papilare.

Notă

După intrarea în vigoare a Hotărârii privind aprobarea normelor metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.97/2005 se vor abroga:

  • Hotărârea Guvernului nr.1375/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor legale privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 1 octombrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare;
  • Hotărârea Guvernului nr. 839/2006 privind forma şi conţinutul actelor de identitate, ale autocolantului privind stabilirea reşedinţei şi ale cărţii de imobil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.582 din 5 iulie 2006, cu modificările ulterioare.
Te-ar mai putea interesa și
Top constructori autostrăzi: Coni, Pizzarotti și UMB au avut cele mai mari progrese în martie
Top constructori autostrăzi: Coni, Pizzarotti și UMB au avut cele mai mari progrese în martie
Cele mai mari progrese pe șantierele de autostrăzi au fost înregistrate în martie pe primele două loturi ale A7 Ploiești - Buzău, potrivit raportărilor lunare oficiale. Alături de Coni și......
Fintech-ul Ecofinance România raportează o creștere a portofoliului de 40% în 2023
Fintech-ul Ecofinance România raportează o creștere a portofoliului de 40% în 2023
Ecofinance, o companie de tehnologie financiară care operează sub marca de consum CreditPrime în România, a înregistrat ...
Washingtonul impune noi sancțiuni împotriva Iranului, ca urmare a unor atacuri cibernetice lansate împotriva unor instituții guvernamentale americane
Washingtonul impune noi sancțiuni împotriva Iranului, ca urmare a unor atacuri cibernetice lansate împotriva unor instituții ...
Statele Unite au anunţat marţi o nouă serie de sancţiuni împotriva Iranului care vizează "două companii şi patru ...
Greta Thunberg va ajunge din nou în fața unei instanțe din Suedia, pentru că a refuzat să respecte un ordin al poliției
Greta Thunberg va ajunge din nou în fața unei instanțe din Suedia, pentru că a refuzat să respecte un ordin al poliției
Activista pentru climă Greta Thunberg va fi trimisă din nou în judecată pentru că nu a respectat un ordin al Poliţiei ...