CASS la pensiile peste 3.000 lei înseamnă 2,3 miliarde de lei în cinci luni, efectul Legii 141/2025. Excedent de 2,7 miliarde lei la Fondul din care e finanţat sistemul sanitar, cu 51% mai mare decât în urmă cu un an – analiză

Adaugă-ne ca sursă preferată

Sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România e finanţat în mare parte din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Fondul este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) reţinute din salariile angajaţilor, virate la ANAF şi de acolo la Fondul Sănătăţii, din CASS reţinută din pensiile de peste 3.000 de lei lunar, pentru partea de pensie care depăşeşte acest nivel (de 3.000 de lei), dar şi din CASS datorată de unele persoane cu venituri extrasalariale, care o achită plafonat la ANAF, în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenţii. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS le plăteşte, prin intermediul Caselor judeţene de Asigurări de Sănătate din ţară, CASMB, CASAOPSNAJ, medicilor, dar şi celorlalţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

Economica.net, singura publicaţie din România care analizează execuţia FNUASS, vă arată cele mai importante concluzii despre impactul Legii 141/2025 asupra bugetului Fondului Sănătăţii (Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate).

Legea 141/2025 a adus cele mai importante schimbări în finanţarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate, de la înfiinţarea CNAS, eliminând scutirea de la plata CASS pentru multe categorii de persoane, după cum Economica.net a arătat deja în analizele publicate. Schimbările aduse finanţării sistemului asigurărilor sociale de sănătate aduse prin Legea 141 din 2025 au intrat în vigoare în august 2025.

Idei de reţinut din execuţia FNUASS în primele cinci luni din 2026

Structura veniturilor colectate la Fondul Sănătăţii în primele cinci luni din 2026

Ponderea veniturilor din contribuţii de asigurări, în special din CASS, e de 88,35% în veniturile totale, în primele cinci luni din 2026, arată analiza Economica.net.
Încasările din taxa clawback au pondere de 9,32% în veniturile FNUASS în primele cinci luni din 2026, potrivit analizei Economica.net.
Subvenţiile au pondere de 1,78% în veniturile totale ale FNUASS.

Comparativ, iată structura veniturilor strânse la Fondul Sănătăţii în primele cinci luni din 2025, înainte de eliminarea excepţiei de la plata CASS pentru mai multe categorii de persoane:

Ponderea veniturilor din contribuţii de asigurări, în special din CASS, de 81,26% în veniturile totale ale FNUASS.
Subvenţiile au pondere de 10,37% în veniturile totale ale FNUASS în primele cinci luni ale anului 2025.
Încasările din taxa clawback au pondere de 8,05% în veniturile totale ale Fondului în ianuarie – mai 2025, arată analiza Economica.net.

II
Fondul Sănătăţii are excedent care depăşeşte 2,7 miliarde de lei în primele cinci luni din 2026 şi este cu 51% mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2025, arată analiza Economica.net.
Excedentul nu a fost obţinut artificial, forţat, prin subvenţii semnificative, cum s-a întâmplat în ianuarie – mai 2025. Am arătat deja că subvenţiile au însemnat sub 2% din veniturile totale ale FNUASS în primele cinci luni din 2026.

III

Pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei au adus 2,3 miliarde de lei la FNUASS în primele cinci luni din 2026, arată analiza Economica.net.

Cât au contat sumele colectate de la pensionari în veniturile FNUASS
Ponderea veniturilor din CASS din partea din pensie care depăşeşte 3.000 de lei în veniturile totale ale FNUASS e de 6% în primele cinci luni din 2026.
Ponderea veniturilor din CASS din partea din pensie care depăşeşte 3.000 de lei în veniturile totale din contribuţii de asigurări e de 6,88% în ianuarie – mai 2026, arată analiza Economica.net.

Pe larg acum

FNUASS a avut venituri totale de 38,1 miliarde de lei în primele cinci luni, cu 7% mai mari decât cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului 2025.

Pilonul cel mai solid al finanţării sistemului sanitar sunt contribuţiile de asigurări de sănătate reţinute salariaţilor şi plătite de cei care se asigură în baza declaraţiei unice, iar din august 2025 – pensionarii cu pensii pestee 3.000 lei

Veniturile din contribuţii de asigurări, în special din CASS, se ridică la 33,6 miliarde de lei în primele cinci luni din 2026 şi sunt cu 16% mai mari decât cele realizate în aceeaşi perioadă a anului 2025.
Eliminarea excepţiei de la plata CASS a condus la venituri totale de 2,36 de miliarde de lei colectate de la pensionari şi de la cei care se asigură opţional la Fondul din care e finanţat sistemul sanitar, în primele cinci luni din 2026, arată analiza Economica.net.

• Din această sumă, 2,3 miliarde de lei este suma virată la FNUASS de către Casele de Pensii care au reţinut CASS din pensiile care depăşesc pragul de 3.000 de lei lunar, pentru partea din pensie care depăşeşte acest nivel, în ianuarie – mai 2026, conform analizei Economica.net asupra execuţiei FNUASS.
• Aproape 42 de milioane de lei e suma virată de ANAF la FNUASS în primele cinci luni din 2026, plătită de către persoanele fizice care s-au asigurat opţional la sănătate, fie pentru că li s-a eliminat prin lege categoria de coasigurat, în baza căreia au fost asiguraţi la sănătate fără plata CASS, fie pentru că nu au venituri şi s-au asigurat opţional, dar de acum plătesc prima tranşă a CASS datorate chiar la momentul când trimit declaraţia unică la Fisc, arată analiza Economica.net.

• Pe lângă încasările din CASS reţinută din salariile angajaţilor din România, virată la ANAF şi de acolo la FNUASS, în aceste sume intră veniturile din asigurarea opţională a persoanelor fizice care nu sunt salariate pentru concedii şi indemnizaţii de concedii medicale, veniturile aferente CASS plătite de oamenii cu venituri extrasalariale prin intermediul declaraţiei unice trimise la Fisc, precum şi veniturile din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) pentru concedii şi indemnizaţii, arată analiza Economica.net.
  Începând cu 1 ianuarie 2024 din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) de 2,25%, încasată la bugetul de stat, se distribuie lunar, până la sfârşitul lunii în curs, o cotă de 30%, care se face venit la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) pentru plata concediilor medicale, în acord cu dispoziţiile Legii nr. 421 din 2023.
• Începând cu luna august 2025, în veniturile din contribuţii de asigurări intră şi CASS reţinută de Casele de Pensii pensionarilor pentru partea din pensie care depăşeşte 3.000 de lei.

Creşterea cu 16% a sumelor realizate din contribuţii de asigurări la FNUASS în primele cinci luni din 2026 faţă de aceeaşi perioadă din 2025 se datorează următoarelor decizii ale executivului:

Începând cu 1 ianuarie 2024 tichetele de masă acordate salariaţilor sunt incluse în baza de calcul al CASS, măsură oficializată prin Legea 296/2023.
Începând cu 1 ianuarie 2024 unele indemnizaţii de concediu medical au intrat în baza de calcul al CASS, urmând ca din 12 aprilie 2024 executivul să restrângă sfera de aplicare a CASS asupra indemnizaţiilor de concediu medical, arată analiza Economica.net.
În perioada ianuarie – 11 aprilie 2024, unele indemnizaţii de concediu medical (cu excepţia celor acordate ca urmare a accidentelor de muncă sau a unor boli profesionale). Amintim că includerea unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS în forma antemenţionată e prevăzută în OUG 115 din 2023.
Începând cu 12 aprilie 2024, codurile de indemnizaţii de concedii medicale pentru care e reţinută CASS sunt: cod 01 (boală obişnuită), cod 07 (carantină), cod 10 (reducerea cu 25% a duratei normale de lucru), reiese din OUG 34/2024, analizată de Economica.net.
Sunt scutite de la plata CASS indemnizaţiile de concediu medical ale persoanelor aflate în concediu de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav, pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, pentru boli oncologice, pentru TBC, HIV/SIDA, pentru boli cardiovasculare, arsuri grave (marii arşi), dar şi pentru urgenţe medico-chirurgicale.
Începând cu luna noiembrie 2023 angajaţilor din construcţii, din sectorul agricol şi din industria alimentară li se reţine CASS în cotă de 10% din salariul brut, la fel ca celorlaţi salariaţi din economie, în acord cu dispoziţiile Legii 296/2023, actul normativ care elimină unele facilităţi fiscale acordate acestor categorii de salariaţi, conform unei analize Economica.net pe baza actelor normative care reglementează taxarea salariilor din aceste domenii. Corelativ, la 1 noiembrie 2023 a intrat în vigoare majorarea salariilor minime brute din construcţii, industria alimentară şi sectorul agricol, oficializată prin OUG nr. 93/2023.
Începând cu luna august 2025, pensionarilor cu pensii peste 3.000 de lei li se reţine lunar, de către Casele de Pensii, CASS pentru partea din pensie care depăşeşte 3.000 de lei. Aceşti bani sunt viraţi la FNUASS de către Casele de Pensii, potrivit analizei Economica.net asupra Legii 141 din 2025.

A doua sursă de bani la Fondul Sănătăţii e taxa clawback

Încasările din taxa clawback, plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, se ridică la 3,55 de miliarde de lei în primele cinci luni ale anului 2026 şi sunt cu 24% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului 2025.

Subvenţiile primite de la stat au ajuns la 679 de milioane de lei în primele cinci luni şi sunt de cinci ori mai mici decât cele virate de stat în aceeaşi perioadă a anului 2025, arată calculele Economica.net.

Plăţile făcute din FNUASS au ajuns la 35,3 miliarde de lei în primele cinci luni ale anului 2026 şi sunt cu aproape 5% mai mari decât cele făcute în aceeaşi perioadă a anului 2025.

Pentru produse farmaceutice, materiale sanitare, dispozitive medicale, acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 12,4 miliarde de lei în primele cinci luni din 2026, cu 5,5% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2025.

Transferurile între unităţi ale administraţiei publice se ridică la 7,1 miliarde de lei şi sunt în scădere nesemnificativă faţă de suma plătită în primele cinci luni din 2025. Cei mai mulţi de la acest capitol sunt transferuri către spitalele publice pentru a acoperi majorările salariale acordate, de-a lungul timpului, în baza salarizării unitare, conform analizei Economica.net.

Pentru serviciile medicale acordate în spitale pacienţilor în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate, am plătit 7 miliarde de lei în primele cinci luni din 2026, iar suma de la acest capitol e în creştere nesemnificativă faţă de cea plătită în ianuarie – mai 2025.

Pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în ambulator, în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate, am plătit 5,9 miliarde de lei în primele cinci luni din 2026, cu 16% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2025.

Pentru asigurări şi asistenţă socială acordate asiguraţilor din FNUASS am plătit circa 1,9 miliarde de lei în primele cinci luni din 2026, cu aproape 6% mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului 2025.