1EUR = 4.7315 RON | Bucureşti 33 º

News

Cât ar cheltui statul pentru aducerea lui Omar Hayssam de la Mărgineni la Bucureşti

Aproximativ 350 de euro ar cheltui statul pe lună pentru a-l aduce pe Omar Hayssam de la Penitenciarul Mărgineni la Bucureşti de fiecare dată când trebuie să se prezinte la termenele din cele cinci dosare pe care le are la instanţe şi la audieri în cele două în care este cercetat de DNA şi DIICOT.

23 aug, 2013 | Mediafax

Sirianul Omar Hayssam este încarcerat din 15 august la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Mărgineni, din localitatea I.L. Caragiale, judeţul Dâmboviţa, şi de acolo va fi adus la Bucureşti de fiecare dată când instanţele au stabilit termene în dosarele în care este judecat sau în care a făcut contestaţii, precum şi atunci când este citat de procurori în cauzele în care este cercetat.

Potrivit Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, pentru transportul unei persoane private de libertate pe ruta I.L. Caragiale - Bucureşti şi retur sunt necesari 26,25 litri de combustibil. Costurile unui transport dus-întors pe această rută se ridică la 206,58 de lei.

Astfel, statul ar cheltui aproximativ 250 de euro pe lună pentru a-l transporta pe Omar Hayssam de la Penitenciarul Mărgineni la cel puţin un termen de judecată din cele trei dosare pe care le are la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte două de la Tribunalul Bucureşti şi Curtea de Apel.

Alţi aproximativ 100 de euro ar fi plătiţi pentru transportul lui Hayssam pe lună dacă mai este citat, în zile diferite, în dosarul de spălare de bani şi înşelăciune aflat la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi în cel privind privatizarea IPRS Băneasa, în care este cercetat de Direcţia Naţională Anticorupţie.

Astfel, doar pentru transportul sirianului de la Penitenciarul Mărgineni la Bucureşti şi retur ar fi cheltuiţi lunar aproximativ 350 de euro. Dacă Hayssam mai este citat la Tribunalul Bucureşti pentru menţinerea măsurii de arest preventiv luată în dosarul de delapidare sau are mai mult de un termen pe lună în fiecare proces, costurile s-ar putea dubla.

Din 15 august, când a fost transferat de la Penitenciarul Rahova la Penitenciarul Mărgineni, Omar Hayssam a fost adus la Bucureşti o singură dată, pe 20 august, când a fost audiat la DIICOT în noul dosar deschis pe numele lui, pentru spălare de bani şi înşelăciune. Doar pentru acest transport au fost cheltuiţi 50 de euro.

La aceste costuri se adaugă şi cele pentru trupele speciale care îl însoţesc, întrucât Omar Hayssam are un regim de maximă siguranţă, el fiind condamnat pentru terorism. Aceste costuri nu sunt însă decontate din bugetul ANP, ci din ale altor instituţii.

Executarea pedepsei în regim de maximă siguranţă a fost stabilită întrucât Omar Hayssam are o condamnare de 20 de ani de închisoare pentru implicarea în răpirea jurnaliştilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian.

Deţinuţilor care execută pedeapsa în regim de maximă siguranţă li se aplică măsuri stricte de pază, supraveghere şi escortare. Aceştia sunt cazaţi, de regulă, individual, prestează muncă şi desfăşoară activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială în grupuri mici, în spaţii anume stabilite în interiorul penitenciarului, sub supraveghere continuă.

Sirianul Omar Hayssam a fost adus în ţară după şapte ani de la fuga acestuia din România.

Omar Hayssam a fost predat Poliţiei Române în 19 iulie, potrivit anunţului făcut atunci de purtător de cuvânt al şefului statului, Bogdan Oprea.

După ce a fost adus în ţară, Omar Hayssam a fost dus într-un centru de reţinere şi arest preventiv al Poliţiei Române, pe baza celor trei mandate de executare a pedepselor cu închisoare emise pe numele lui, pentru terorism, bancrută frauduloasă şi înşelăciune.

În 23 iulie, Omar Hayssam a fost dus în Penitenciarul Rahova, unde a stat până în 15 august.

Omar Hayssam a fost condamnat definitiv, în lipsă, în trei dosare, la 20 de ani, 16 ani şi, respectiv, trei ani, pentru răpirea celor trei jurnalişti, înşelăciune în cazul "Volvo" şi fraude în cauza "Foresta Nehoiu".

Omar Hayssam a fost trimis în judecată în 14 octombrie 2005 şi condamnat definitiv, în lipsă, în 20 februarie 2008, la 20 de ani de închisoare pentru implicarea în răpirea jurnaliştilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian, în martie 2005, la Bagdad.

În noiembrie 2012, instanţa supremă l-a condamnat definitiv pe Omar Hayssam la 16 ani de închisoare în dosarul "Volvo", în care a fost acuzat că a înşelat patru firme cu 1,6 milioane de euro, de la care a luat în leasing mai multe utilaje, trimise în Siria şi Egipt la firmele controlate de el.

În dosarul "Foresta Nehoiu", Omar Hayssam a fost condamnat definitiv de către instanţa supremă, în iunie 2010, la trei ani de închisoare, după ce instanţele inferioare dispuseseră achitarea lui şi a celorlalţi inculpaţi. Însă, acest dosar se rejudecă, doar pe latură civilă, la Curtea de Apel Bucureşti.

Omar Hayssam a depus, în 1 august, la instanţa supremă, două contestaţii în anulare, în dosarul de terorism şi în dosarul "Volvo", prima având termen în 24 ianuarie 2014, iar cea de-a doua în 15 ianuarie 2014. Admiterea unei contestaţii în anulare duce la rejudecarea dosarului.

Hayssam este judecat şi pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat, alături de fraţii acestuia, Mukhles şi Mahmoud, şi de omul de afaceri Mustafa Tartoussi. În acest dosar, în 8 octombrie 2012, Omar Hayssam a fost condamnat de Curtea de Apel Oradea la doi ani de închisoare cu executare pentru trecerea frauduloasă a frontierei, în timp ce Mustafa Tartoussi, Mukhles şi Mahmoud Omar, acuzaţi că i-ar fi înlesnit fuga din ţară, au fost achitaţi. Sentinţa nu este definitivă, fiind atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Instanţa a stabilit următorul termen în dosar la 12 septembrie.

El mai are două dosare deschise de DIICOT, cel pentru înşelăciune şi delapidare în care a fost arestat preventiv pe 2 august, iar al doilea, pentru spălare de bani, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

Hayssam este vizat şi într-un dosar de la Direcţia Naţională Anticorupţie, privind privatizarea IPRS Băneasa, cauza vizând depunerea mai multor înscrisuri false referitoare la experienţa şi capacitatea financiară a firmei reprezentate de sirian, pentru a putea participa la procedură.

În martie 2005, jurnaliştii Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian au fost răpiţi la Bagdad.

În 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost reţinut şi, deşi Preşedinţia anunţa atunci că este acuzat de implicare în răpirea jurnaliştilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian, la Bagdad, el a fost arestat preventiv pentru infracţiuni economice, într-un alt dosar.

La aproape un an şi o lună de la plasarea lui în arest, instanţa a acceptat să îl elibereze, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu, cel care ceruse şi arestarea sirianului. Eliberarea a fost cerută pe motiv că starea de sănătate a lui Hayssam s-a degradat, după operaţia pentru cancer la colon. Hayssam a fost operat în 17 ianuarie 2006, la Spitalul Penitenciar Rahova.

În 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din România la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcţii a şefilor SRI, SIE şi DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga şi Virgil Ardelean, dar şi a procurorului general al României Ilie Botoş, în 20 iulie 2006.

Omar Hayssam a fost dat în urmărire generală la nivel naţional şi internaţional, în baza unui mandat de arestare preventivă emis în lipsă de către Curtea de Apel Bucureşti, în iulie 2006.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO