JRC, Serviciul Științific al Comisiei Europene, prognozează pentru România în raportul său din iulie o producție medie de 5,3 tone de grâu la hectar, după ce a revizuit în creștere cu 2% estimările din iunie. Astfel, fermierii ar putea obține de pe fiecare hectar cu 6% mai puțin decât în urmă cu un an, când randamentul a fost unul record, de 5,5 tone la hectar, în medie. În schimb, raportat la media ultimilor cinci ani, fermierii ar putea recolta cu 17% mai mult. Este cea mai mare creștere din UE raportată la media ultimilor cinci ani, în contextul în care randamentul mediu pentru statele membre a fost estimat la 6,1 tone la hectar, adică exact cât această medie.
Anul acesta agricol, grâul comun acoperă 2,2 milioane de hectare, cu 9,8% mai mult decât anul anterior, când producția a fost una record, de aproximativ 12,6 milioane de tone. Cât despre grâul dur, suprafața cultivată a crescut și mai spectaculos, cu 76%, dar de la un nivel aproape insignifiant. În total, în toamna lui 2025, fermierii au însămânțat 2,23 de milioane de hectare cu grâu, ceea ce înseamnă că producția ar putea ajunge la 11,8 milioane de tone, conform ultimei prognoze. Potrivit estimărilor din iunie, când randamentul preconizat era de 4,98 de tone la hectar, producția totală ar fi ajuns la 11,1 milioane de tone.
Cât despre porumbul boabe, estimările din iulie au fost ajustate cu 3% în minus față de luna precedentă, până la 4,03 tone la hectar. Acest lucru înseamnă că fermierii au șansa unei producții medii cu 2% mai mari față de anul trecut și la nivelul mediei ultimilor cinci ani. Din estimările Comisiei Europene, anul acesta fermierii au cultivat 1,96 de milioane de hectare cu porumb, la fel ca anul trecut, ceea ce ar însemna o producție totală de aproximativ 7,8 milioane de tone. Producția anului trecut, potrivit INS, a fost de 7,7 milioane de tone, iar în 2024 s-au obținut 5,9 milioane de tone.
Totodată, JRC a revizuit cu 4% în creștere față de luna anterioară și randamentul la culturile de orz de primăvară, până la 3,5 tone la hectar. Astfel, randamentul mediu ar putea fi cu 14% mai mic decât cel din 2025, dar cu 20% peste media ultimilor cinci ani. La orzul de iarnă, prognoza a rămas ca cea din iunie, cu un randament mediu de 5,26 de tone la hectar, cu 7% mai puțin decât anul trecut și cu 13% în plus față de media ultimilor cinci ani.
Din datele MADR, fermierii au plantat 501.100 de hectare cu orz. Aceasta este o cultură cu o cerere stabilă care se recoltează mai rapid, acoperind nevoia agricultorilor de cash la începutul sezonului cald. Anul trecut, conform Institutului Național de Statistică, producția de orz și orzoaică a României a fost de 3,4 milioane de tone.
Nu în ultimul rând, sunt estimări pozitive pentru triticale, ajustarea în sus fiind de 1% față de luna anterioară. Astfel, conform prognozei din iulie, fermierii pot obține, în medie, 4,58 de tone la hectar, cu 8% mai puțin decât anul trecut și cu 18% peste media ultimilor cinci ani. Anul acesta agricol s-au cultivat 70.000 de hectare cu triticale, ceea ce poate duce producția totală la 320.600 de tone, față de 295.000 de tone anul trecut.
Și la sfecla de zahăr estimările sunt tot mai optimiste. Din datele JRC din iulie, randamentul mediu ar putea urca la 39,3 tone la hectar, cu 3% mai mult decât se preconizase în iunie, 4% în plus raportat la 2025 și cu 6% peste media ultimilor cinci ani.
În schimb, la floarea-soarelui, estimările au fost revizuite cu 1% în scădere, până la 1,91 de tone la hectar, ceea ce înseamnă o creștere de 12% față de anul trecut și de 4% față de media ultimilor cinci ani. Avem astfel a treia cea mai mare creștere a productivității din UE față de anul trecut, după Bulgaria (+32%) și Grecia ( plus 15%). Din estimările Comisiei, România a cultivat floarea-soarelui anul acesta pe o suprafață de 1,2 milioane de hectare, producția totală putând ajunge astfel la 2,2 milioane de tone, față de 2 milioane de tone cu un an în urmă.
Tot cu 1% a fost revizuit în jos și randamentul la soia, până la 2,08 tone la hectar, ceea ce înseamnă un plus de 4% față de anul trecut, dar cu 1% sub media ultimilor cinci ani.
„Căldura intensă a epuizat și mai mult umiditatea deja scăzută din sol, exacerbând condițiile de secetă severă. Cele mai puternice impacturi se observă în Ungaria, unde au fost afectate atât culturile de iarnă, cât și cele de vară, în timp ce în vestul României impactul este, în general, mai puțin sever. Regiunea Mării Negre continuă să prezinte condiții foarte favorabile. Bulgaria, estul României și sudul Ucrainei înregistrează niveluri de biomasă peste medie atât pentru culturile de iarnă, cât și pentru cele de vară, reflectând disponibilitatea în general adecvată a apei pe parcursul întregului sezon. Totuși, valul de căldură de la sfârșitul lunii iunie s-a încheiat înainte de înflorirea culturilor de vară. Nivelul de umiditate din sol a scăzut rapid în iunie și, în ciuda precipitațiilor recente, rămâne sub media multianuală (LTA). Atât resursele limitate de apă, cât și temperaturile peste medie afectează negativ acumularea de biomasă a culturilor de vară în timpul înfloririi și al fazei timpurii de umplere a bobului, în special în regiunile vestice și în unele zone din sud. Estimările privind producția culturilor de vară au fost revizuite în scădere, însă depășesc în continuare media ultimilor cinci ani”, au explicat analiștii JRC.