1EUR = 4.7354 RON | Bucureşti 20 º

Companii

Câţi bani iau salariaţii acţionari din dividendele firmelor la care lucrează

Salariaţii acţionari ai celor mai cunoscute firme de la bursă controlate de asociaţiile PAS vor lua dividende de circa 7 milioane de lei, potrivit unor calcule preliminare făcute de ECONOMICA.NET. Suma poate fi de multe ori mai mare dacă se adăugă  dividendele salariaţilor – acţionari ai firmelor unde PAS s-a desfiinţat, formal, sau ale acţionarilor care nu au fost niciodată într-un PAS, dar şi-au subscris cupoanele primite în „marea privatizare", în acţiunile firmelor lor.

01 apr, 2013 | | ECONOMICA.net

Cele mai multe firme cumpărate de salariaţi au fost preluate de la aceştia şi fie au fost transformate în vehicule de investiţii (imobiliare sau nu numai), fie abia supravieţuiesc.

Câteva, însă, au fost  transformate de salariaţi în poveşti de succes .

Nu sunt mari, dar au rezistat, conduse corect de directorii lor, presiunii impobiliare fatale pentru cele mai multe.

Dintre companiile care îşi recompensează salariaţii acţionari  cu dividende  se remarcă:

* vedeta surpriză de anul trecut de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), adică producătoarea de articole industriale de cauciuc Artego  Tg. Jiu (ARTE); producătorul de bere Bermas Suceava (BRM);

* fosta glorie a telefoniei româneşti, Electromagnetica Bucureşti (ELMA), devenită trader şi producător de electricitate şi „revelaţia de la Dorohoi" sau

* Conted Dorohoi (CNTE), producătoarea de confecţii pentru branduri precum Celio, Zara, Benetton, Diesel, Luis Vuitton  sau Esprit.

 

Asociaţia salariaţilor  Artego  Tg. Jiu (ARTE) are peste 70 % din acţiunile companiei şi a rezistat cu brio atacurilor unuia dintre cei mai mari speculatori de la BVB, Cătălin Chelu, care are în portofoliu zeci de firme. Dintre acestea multe sunt vehicule de investiţii.

Artego Tg Jiu (ARTE) propune acţionarilor distribuirea unui dividend brut peste aşteptări, de 0,5953 lei/acţiune. La preţul din piaţă de ieri, de 7,29 lei / acţiune ARTE, dividendul asigură un randament de 8,1%, mult peste rata medie a dobânzii la depozitele bancare pe un an, mai mică de 5%.

Valoarea totală a dividendelor primite de acţionarii Artego depăşeşte 4,1 milioane de lei, adică este mai mare decât jumătate din dividendele date de cele mai cunoscute „poveşti de succes" ale salariaţilor, spuse de ECONOMICA.NET în ultimul an.

Acţiunile ARTE au înregistrat anul trecut cea mai creştere pe bursă, de aproape 4 ori, fiind vedeta Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Artego a ajuns să fie evaluată la aproape 85 de milioane de lei, la sfârşitul anului trecut. Acum capitalizarea bursieră este de aproape 73 de milioane de lei.

„Secretele" manageriale ale firmei sunt enumerate ca la carte în rapoartele companiei: menţinerea preţurilor produselor „la un nivel acceptabil" şi scădeera unora prin „reducerea cheltuielilor cu materialele, cu personalul, utilităţile, serviciile şi cu dobânzile, prin refinanţarea creditelor cu dobânzi şi comisioane ridicate".

Alt secret: „găsirea unor soluţii de natură tehnică şi obţinerea unor amestecuri mai ieftine care să corespundă nivelului de calitate impus de standarde", potrivit unuia dintre raporatele companiei trimise la BVB. raportul companiei.

Artego  Tg. Jiu (ARTE) şi-a respectat statutul de vedetă şi, înainte de Crăciun, a fost prima companie din istoria pieţei care şi-a estimat dividendul înainte ca anul fiscal să se fi încheiat. Conducerea a anunţat atunci că „se preconizează acordarea unui dividend brut de 0,5 lei / acţiune".

Firma a raportat un profit net de 11,7 milioane de lei pe anul trecut, de 2,7 ori mai mare decât în 2011, până la 11,7 milioane de lei, din venituri de peste 219 milioane de lei.

 *

Electromagnetica Bucureşti (ELMA) este cea mai mare şi mai cunoscută companie dintre cele salvate, de fapt, de conducerea şi de salariaţii săi.

Asociaţia PAS s-ar fi putut desfiinţa de mult, dar ea continuă să controleze, încă, peste 30% din acţiunile ELMA şi, de fapt, întreaga companie.

Dividendul brut pe acţiune Electromagnetica Bucureşti (ELMA) propus de conducerea companiei este de numai 0,004 lei. Raportat la preţul de piaţă de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), dividendul dă un  randament de 1,8%, mult sub media dobânzilor la depozitele pe un an, de anul trecut.

Totalul dividendelor primite de membrii PAS depăşeşte 800.000 de lei, dar acestora li se adaugă salariaţii sau foştii salariaţi care nu mai fac parte din asociaţie.

ELMA distribuie dividende de doar doi ani încoace. Este un mare progres, managementul companiei nefiind nici acum prea generos.

Totalul dividendelor, de 2,7 milioane de lei, bugetate de administratorii Electromagnetica Bucureşti (ELMA), reprezintă doar 17% din profitul net de anul trecut. Cu restul profitului ELMA vrea să îşi finanţeze planurile de dezvoltare în domeniul sistemelor de telegestiune, al producţiei de corpuri de iluminat LED şi al microhidrocentralelor pe care le deţine.

Distribuţia de dividende a devenit necesară şi după încheierea alianţei, de facto, cu SIF Oltenia, care are peste 20% din acţiuni. SIF Oltenia  sprijină proiectele de investiţii ale companiei, dar alianţa cu o societate de investiţii financiare a determinat schimbarea politicii de dividende.

Profitul unei SIF nu poate veni decât din dividendele încasate sau din vânzările de pachete de acţiuni.

Profitul brut al Electromagnetica a crescut anul trecut cu 4,4%, până la 18,42 milioane de lei, deşi Electromagnetica cumpără mai scump electricitatea de la Hidroelectrica pentru a o vinde clienţilor săi.

Ca toate celelalte foste glorii, ELMA s-a confruntat cu mari probleme de păstrare a pieţelor externe şi chiar şi interne după 1989.

Problemele post decembriste ar fi putut fi fatale la Electromagnetica, care producea centrale telefonice şi telefoane. Produsele sale  erau complet depăşite de cele ale concurenţilor străini, care au invadat piaţa după 1990.

Compania s-a aflat într-o căutare febrilă a unei noi linii de afaceri în anii '90. 

„De la început a trebuit să ne luptăm cu suspiciunea că, odată deveniţi patroni, şefii se vor comporta ca atare şi vor da afară sau vor vinde fabrica altora. Am ales calea transparenţei totale, am propus nişte reguli ale jocului clare, le-am respectat şi s-a dovedit că PAS-ul a fost şansa cea mare a fabricii. Mai ales în anii grei când au căzut comenzile de la Romtelecom", rememoram, nu demult pentru jurnalist, Ioan Stancu, liderul de sindicat de la Electromagnetica.

Au fost mai multe valuri de concedieri la Electromagnetica, dar unii dintre foştii salariaţi mai auîncă acţiunile ELMA.

ELMA valorează acum peste 147 de milioane de lei la BVB. Este mai valoroasă de atât şi astfel a fost acceptată la Categoria I-a, de elită, a Bursei.

*

Bermas Suceava (BRM) este un producător de bere evaluat la „numai" 32 de milioane de lei la BVB. Este totuşi una dintre cele mai cunoscute şi mai apreciate companii de la Bursă.

Asociaţiile PAS care o controlează, respectiv liderii companiei au ştiut s-o facă interesantă pentru piaţa de capital, deşi propria piaţă nu depăşeşte graniţele câtorva judeţe din nordul Moldovei.

Acţiunile BRM au crescut cu peste 78% anul trecut. A înregistrat un profit net de peste 1,5 milioane de lei, din care va distribui peste 1,4 de milioane ca dividende. Mai mult de jumătate, 723.000 de lei este a salariaţilor acţionari.

Şi cele două PAS-uri de la Bermas şi-au achitat datoriile cu care şi-au cumpărat acţiunile şi s-ar putea desfiinţa. Nu o fac şi acesta pare să fie modul companiei de a rezista cu succes.

„Cei ce nu şi-au cesionat drepturile altor angajaţi au înţeles valoarea acţiunilor companiei. Şi nici dividendele nu au fost de refuzat", răspundea, nu foarte demult, Elena Anisoi, director general al Bermas Suceava (BRM), întrebării ECONOMICA.NET. Bermas nu a fost în situaţia să concedieze decât atunci când a înlocuit tehnologiile învechite.

*

Un caz special îl reprezintă companiile ai căror salariaţi – acţionari au rezistat, măcar  parţial  tentaţiei de a-şi vinde acţiunile, chiar şi după desfiinţarea PAS, sau după ce au putut ieşi din asociaţie.

Reveleţia din Dorohoi" face parte din această categorie. Asociaţia PAS Conted a cumpărat de la FPP Bacău (actuala SIF Moldova) şi de la FPS peste 90% din acţiuni. Apoi au depus cupoanele  din „marea privatizarea" în masă din anii '90 şi au ajuns la peste 98% din acţiuni.

Se estimează că majoritatea acţionarilor sunt salariaţii companiei şi că salariaţii obişnuiţi au peste 40% din acţiuni. Au de primit dividende de, probabil, peste 900.000 de lei.

Conted Dorohoi (CNTE) a ieşit la rampă odată cu transferul de pe piaţa Rasdaq pe piaţa principală a BVB.

Ca şi Artego, firma de confecţii Conted a căutat, la bursă, piaţa care îi poate oferi protecţia faţă de tentativele de preluare ostilă, prin rigorile de raportare o conferă implicit.

CNTE este acum, şi oficial, controlată de cei trei administratorii săi, care deţin 55,73% din acţiuni.

Este una dintre firmele mari din unul din puţinele oraşe botoşănene. Mai mult de jumătate din producţie merge la export şi jumătate constă în sacouri, pentru bărbaţi şi pentru femei.

CNTE a anunţat că va distribui integral sub formă de dividende aproape tot profitul net de 2,35 milioane de lei, înregistrat anul trecut. Profitul a fost obţinut din venituri totale de peste 16,6  milioane de lei.

Dividendul brut aferent unei acţiuni Conted Dorohoi (CNTE),  de 9,81 lei, nu doar a depăşit aşteptările analiştilor, dar era al treilea cel mai profitabil din întreaga piaţă, atunci când încă se mai putea cumpăra acţiuni care dădeau dreptul la dividende.

Randamentul dividendului CNTE (raportul dintre acesta şi preţul de la bursă) era de peste 14%, la preţul respectiv din piaţă, şi era depăşit doar de cel al SIF Transilvania (peste 23%) şi de cel al  SIF Muntenia (peste 15%, în varianta mai consistentă; la AGA SIF4 va fi propus şi un divindend pe jumătate din cel generos).

*

O altă poveste interesantă ar putea fi cea a Electroargeş Curtea de Argeş (ELGS) a cărei asociaţie PAS nu a rezistat. Ba mai mult acţiunile ELGS fac obiectul unor litigii, inclusiv cu controversatul investitor Cătălin Chelu.

Totuşi, producătorul de electrocasnice din Curtea de Argeş a făcut un profit record de 12,9 milioane de lei anul trecut, iar administratorii intenţionează să acorde acţionarilor dividende în valoare de 4,4 milioane de lei. Peste 1,5 milioane de lei ar reveni acţionarilor care ar mai putea fi încă salariaţi sau au fost salariaţi.

„Au fost salariaţi care nu şi-au vândut acţiunile, deşi locurile lor de muncă nu au putut fi salvate în procesul de restructurare  de care a fost nevoie în anii '90, pentru reorientarea afacerilor companiei şi pentru păstrarea şi dezvoltarea acelor direcţii care să asigure profit",  declara nu foarte demult Ion Gavrilă, fost director general, pentru ECONOMICA.NET.

Şi mai interesantă ar putea fi povestea salariaţilor care, ca aceia de la Compa Sibiu, s-au obişnuit să nu primească dividende, pentru ca firma pe care o controlează să aibă bani de investiţii. Dacă ar fi distribuit numai jumătate din profitul Compa de anul trecut, de peste 22 de milioane de lei, salariaţii Compa ar fi mai bogaţi cu 6 milioane de lei.

Cifele de mai sus nu sunt impresionante. Remarcabilă este performanţa companiilor care contrazic ergula că salariaţii acţionari sunt buni doar de păcălit.

Companiile tranzacţionate la BVB propun acţionarilor dividende totale de circa 1,5 miliarde de lei, la care se adaugă o sumă tot pe atât de mare, adică dividendele de peste 1,58 de miliarde de lei, promise doar de OMV Petrom.

 

 

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Iulian Enache

Vara neputinţei

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO