1EUR = 4.8408 RON | Bucureşti 33 º

Români vs. bănci

Cazul Toma: BCR pierde şi ultima cale de atac. Acuză magistraţii de părtinire, vrăjmăşie şi patriotism local

Banca Comercială Română a pierdut şi în ulima cale de atac în cazul Toma, după ce Curtea de Apel Argeş a respins contestaţia în anulare a băncii. Cei de la BCR au încercat să răstoarne decizia instanţei de recurs prin care s-a stabilit că dobânda din mai multe contracte de credit va fi calculată după formula Euribor + 1,5%, în locul dobânzii de 10%. Banca a încercat să mute procesul în alt judeţ, sub pretextul că magistraţii din Piteşti sunt părtinitori.

19 mai, 2014 | | ECONOMICA.net

Avocaţii BCR de la Nestor Nestor Diculescu Kingsten Petersen nu au reuşit să convingă Curtea de Apel Piteşti să întoarcă decizia prin care banca este obligată să calculeze dobânda a trei credite luate de clientul M. Toma după formula Euribor + 1,5%.

În prealabil, BCR, prin avocaţii de la NNDKP, acuza magistraţii Curţii de Apel Piteşti de părtinire într-o cerere de strămutare adresată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. De altfel, aceaşi ÎCCJ admisese recursul băncii într-un proces mai vechi care viza aceleaşi contracte de credit.

Citiţi în continuare cum a motivat BCR contestaţia în anulare şi cererea de strămutare şi cum a ajuns M. Toma să dea de două ori în judecată banca pentru ca instanţa să declare ca abuzivă clauza de dobândă.

Două procese pentru Euribor

M. Toma, din Piteşti, a fost printre primii români care s-au judecat cu banca. În 2009 acesta a chemat BCR în judecată şi a cerut ca instanţa să oblige banca să recunoască identitatea dintre „dobânda de referinţă variabilă care se afişează la sediile BCR" şi cotaţia de pe piaţa monetară interbancară Euribor.

Acţiunea, cu obiectul "obligaţia de a face", a fost respinsă de Tribunalul Argeş, apoi admisă în apel de Curtea de Apel Piteşi (februarie 2010) şi a ajuns în recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Între timp, apărea OUG 50/2010, care a impus băncilor să calculeze dobânzile după indicatori transparenţi şi verificabili, precum Euribor. Astfel, în contractele de credit în derulare, băncile care foloseau referinţe interne au calculat noi marje de dobândă, mai mari, în defavoarea clienţilor. În cazul BCR, marjele de 1,5 pp s-au transformat în 9-10 pp, la care se adăuga un Euribor aflat la minime istorice. Ulterior, parlamentul, prin legea de adoptare, a decis că OUG 50 nu se aplică şi creditelor în derulare.

La ÎCCJ, BCR l-a angajat pe avocatul şi politicianul şi fostul ministru al Justiţiei Valeriu Stoica. Argumentele acestuia (potrivit cărora dobânda nu poate fi mică, din moment ce România se împrumută cu dobânzi foarte mari şi că un fost manager din sistemul bancar, cu experienţă în domeniu, ar trebui să înţeleagă mai bine un contract) au fost primite de magistraţii de la ÎCCJ, printre care şi Adrian Bordea, actualul preşedinte al Consiliului Suprem al Magistraturii, care a intrat în completul de judecată chiar la ultima şedinţă (martie 2011) şi a tranşat cazul în favoarea BCR.

Toma a început un nou proces cu banca, în 2011, de această dată pe clauze abuzive, cu obiectul „acţiune în constatare". Litigiul s-a judecat pe fond la Judecătoria Piteşti. Instanţa i-a admis în parte acţiunea (iunie 2012), şi atât clientul, cât şi BCR prin avocaţii de la Nestor Nestor Diculescu Kingsten Petersen (NNDKP) au atacat decizia cu apel.

Tribunalul Argeş a decis în favoarea clientului în martie 2013 şi a decis modificarea clauzei de dobândă contractele de credit cu prevederea: "dobânda curentă aplicabilă sumei împrumutate după primele 12 luni este formată din dobânda variabilă în funcţie de indicele de referinţă EURIBOR la care se adaugă marja fixă de 1,5%", precum şi plata unor cheltuieli de judecată de peste 10.000 de lei. Curtea de Apel a respins recursul BCR în decembrie 2013, însă banca a atacat această decizie prin procedura extraordinară a contestaţiei în anulare – cei de la BCR au mai avut câştig in extremis printr-o contestaţie în anulare la ÎCCJ, în cazul Vodă.

BCR acuză judecătorii de la Piteşti de părtinire şi cere strămutarea

După ce a formulat contestaţia în anulare, cei de la BCR au cerut ÎCCJ să mute procesul la o altă Curte de Apel din ţară, pe motiv că magistraţii de la Curtea de Apel din Piteşti ar fi părtinitori.

Banca susţine că judecătorii din cadrul Secţiei I Civile au judecat recursul „fără a observa", "făcând în mod voit abstracţie de înscrisurile de la dosarul cauzei, care demonstrau, în afara oricărei tăgade, că au fost purtate negocieri între bancă şi dl. Toma, şi că ofertele iniţiale ale băncii au suferit modificări ca urmare a negocierilor purtate".

Potrivit legii 193/2000, pentru ca o clauză să poată fi declarată ca abuzivă, trebuie, printre altele, ca aceasta să nu fi fost negociată individual cu consumatorul, iar dovada negocierii trebuie făcută de către profesionist.

Mai spune banca că Toma este cunoscut pe plan local. Acesta deţine o firmă de consultanţă financiară, şi a lucrat în sistemul bancar local până în 2008, la bănci precum ABN Amro, Raiffesien Bank, ING Bank sau defuncta Bancă Internaţională a Religiilor.

„Bănuim în mod legitim, că din moment ce s-a ajuns la asemenea „tratament" vătămător faţă de dreptul nostru la un proces echitabil, raţionamentul judecătorilor de la Curtea de Apel Piteşti a fost alterat de calitatea şi notorietatea dlui Toma precum şi de o anumită formă de „patriotism local" de a nu sancţiona abaterile procedurale aflate la limita abuzului, săvârşite de o colegă judecător, altfel respectabilă prin îndelunga carieră în magistratură", se arată în cererea de strămutare scrisă de avocaţii de la NNDKP.

Aceştia fac referire la magistratul Elena Vasile, care a activat în cadrul Tribunalului Argeş, până la pensionare, şi s-a pronunţat în apel asupra litigiului în cauză, ca preşedinte al completului. Avocaţii BCR susţin că Elena Vasile se face responsabilă de „scăpări" procedurale aflate la limita intenţiei de a vătăma partea procesuală a băncii, şi că judecătorii de la Curtea de Apel o cunosc pe judecătoare şi îi poartă o apreciere colegială, ceea ce nu le-ar permite să judece echitabil. Mai mult, cei de la BCR consideră că judecătoarea pensionată le-a purtat „vrăjmăşie".

„Speram să se constate existenţa unei stări de vrăjmăşie pe care dna judecător ne-o poartă. Preşedintele Tribunalului Argeş a refuzat să ne soluţioneze sesizarea, trimiţând-o să fie „cusută", tot la dosarul cauzei ca şi cum nu s-ar fi înregistrat sau nu ar fi înţeles ce anume solicităm", mai susţine banca.

În cele din urmă, cei de la BCR susţin că au suficiente argumente pentru ca ÎCCJ să mute procesul în alt judeţ.

„Susţinem, însă, că, în prezenta cauză, raportat strict la calităţile părţilor (reclamantul a activat o perioadă însemnată de timp în funcţii de conducere în sucursalele mai multor bănci, rămânând o persoană foarte cunoscută şi ca urmare a mediatizării cazului în media locală şi o persoană influentă pe plan local), obiectul (anulare clauze abuzive) şi la contextul ei (se verifică legalitatea unei hotărâri pronunţată de un complet al cărui preşedinte a depăşit limitele bunei administrări a actului de justiţie), echidistanţa magistraţilor Curţii de Apel Piteşti este afectată pe mai multe paliere şi, foarte important, într-un grad care afectează ireversibil încrederea noastră, ca justiţiabili, în parcugerea unui proces echitabil", se mai arată în cererea adresată ÎCCJ. Instanţa supremă s-a pronunţat în 9 aprilie asupra solicitării BCR, respingând-o.

Cum a motivat BCR contestaţia în anulare

Banca susţine că, în primul rând, litigiul nu era de competenţa Judecătoriei ca instanţă de fond, pentru că pretenţiile clientului depăşeau limita de 500.000 de lei reglementată prin Codul civil.

Au fost supuse judecăţii clauzele din trei contracte de credit, cu o valoare cumulată de 340.000 de euro (140.000 130.000 şi 70.000 de euro fiecare, credite luate în 2007 şi 2008).

Pretenţiile pecunariare ale clientului ar fi de 128.000 de euro sau 557 de mii de lei, la nivelul cursului BNR din noiembrie 2011, astfel, s-ar fi depăşit pragul competenţei materiale a instanţei, susţine banca.

Cei de la BCR spun că au înştiinţat Tribunalul de această situaţie, dar acesta a continuat să judece, ca instanţă de apel, la fel cum a făcut şi Curtea de Apel, ca instanţă de recurs.

Apoi, cei de la BCR mai acuză că Toma „şi-a exercitat drepurile cu rea credinţă introducând la Judecătoria Piteşti cea de-a doua cerere de chemare în judecată, după cea introdusă în anul 2009 de Tribunalul Comercial Argeş, pentru a evita ca recursul să fie judecat de ÎCCJ".

Mai susţine banca că era evident că acele contracte au fost negociate, lucru care reiese chiar din cuprinsul lor, pentru că Toma a scris cu mâna lui că acceptă contractele în condiţiile negociate.

În şedinţa din 29 aprilie, magistaţii pe care BCR îi acuza de părtinire au respins contestaţia în anulare a băncii, astfel că nu mai există nicio formă de atac disponibilă pentru a întoarce această sentinţă în sistemul judiciar din România.

Toma ne-a declarat că încă aşteapă ca banca să pună în aplicare decizia, să modifice dobânda şi să îi restituie banii încasaţi necuvenit, după cum arată decizia instanţei.

loading...
Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO