Ce a adus pandemia în topul produselor agroalimentare cu cele mai mari deficite comerciale

Ca și în anii trecuți, și în prima jumătate a acestui an, printreprodusele agroalimenetare care au generat cele mai mari deficite comerciale se numără cu precădere alimente care se realizează în mod tradițional și în România. Criza Covid-19 a înclinat însă și mai mult balanța în favoarea importurilor la acest produse. Spre exemplu, față de primele șase luni ale lui 2019, ultimul an fără pandemie, deficitul comercial cu carne de porc a crescut valoric cu 0,6%, în cazul preparatelor pentru hrana animalelor plusul a fost de 34,6%, în timp ce la brânză și caș deficitul s-a majorat cu 38,6%, potrivit datelor furnizate Economica de Institutul Național de Statistică. Valoric, acestea sunt alimentele cu cele mai mari deficite comerciale, cu mențiunea că în clasamentul primelor 15 apar și alte creșteri spectaculoase la produse care ar trebui să se regăsească îndeajuns pentru a satisface nevoia populației: diferența dintre importuri și exporturi a crescut în cazul produselor de brutărie, patiserie, biscuiți etc cu 31,3%, iar deficitul în cazul tomatelor s-a adâncit cu 13,7 milioane de euro ( plus 20,7%). Deficitul cu legume precum cartofi, tomate, varză a crescut, de asemenea, cu 18%, iar cel cu plante vii cu 32,4%.

În schimb, unele dintre produsele care nu se fabrică în mod tradițional local au avut deficite mai mici. Este cazul cafelei,ciocolatei, citricelor, bananelor, conform datelor INS prezentate în tabelul de mai jos.

Per total, în primele șase luni ale acestui an, deficitul comercial cu produse agroalimentare a sărit de 1,2 miliarde de euro, fiind cu 17% mai mare față de perioada similară a lui 2019.

Sursa: INS

Ce exportăm mai mult decât importăm

În ceea ce privește produsele pentru care avem o valoare a exporturilor mai mare decât cea a impotrturilor, pandemia nu a schimbat cu nimic primele trei poziții. Topul este dominat în continuare de cereale- grâu și porumb- și tutun. Față de 2019 însă, INS a raportat o creștere a valorii excedentelor comerciale la aceste categorii de produse, exceptând țigările de foi ( minus 3,9%), care se contrabalansează însă cu o creștere de 3,5 ori a valorii excedentului la tutunuri.

Potrivit INS, produsul vedetă al acestei jumătăți de an este porumbul pentru care s-a raportat o dublare a valorii excedentului față de perioada similară a lui 2019. La grâu și meslin, plusul a fost de 1,2%.

De remarcat este și dinamica excedentului cu animale vii, de la 178,2 milioane de euro la 234,5 milioane de euro anul acesta, pe fondul creșterii excedentului la oi și capre și trecerea de la deficit la excedent în cazul altor animale.

Sursa:INS