1EUR = 4.7205 RON | Bucureşti 33 º

Companii

CE a aprobat strategia privind transporturilor până în 2020. România are proiecte pe două coridoare

CE a aprobat noua politică privind infrastructura de transport a UE în perioada 2014-2020, urmând ca două dintre cele nouă coridoare principale europene să traverseze România, unde pot primi finanţare mai multe proiecte, precum calea ferată Arad-Braşov-Bucureşti-Constanţa şi portul Constanţa.

17 oct, 2013 | Mediafax

Bugetul multianual al UE pentru 2014-2020 alocă 26 de miliarde de euro pentru cele nouă coridoare de transport.

România este inclusă în coridoarele de transport Orient/Est-mediteraneean şi Rin-Dunăre, arată documente publicate de Comisia Europeană.

Astfel, Orient/Est-mediteraneean urmează să conecteze infrastructura de transport maritim de la Marea Nordului, Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Mediterană, optimizând utilizarea porturilor ţărilor UE. Proiectul va îmbunătăţi legăturile de transport între nordul Germaniei, Cehia, regiunea Panonică şi Europa de Sud-Est. Coridorul continuă pe mare către Grecia şi Cipru.

Coridorul Rin-Dunăre, având la bază Dunărea şi Main (Germania), va lega regiunile Strasbourg şi Frankfurt, prin sudul Germaniei, de Viena, Bratislava, Budapesta şi Marea Neagră, cu o componentă importantă asigurând conexiunea între Munchen, Praga, Zilina, Kosice şi graniţa cu Ucraina.

România poate obţine în programul Orient/Est-mediteraneean o finanţare europeană pentru calea ferată Arad-Timişoara-Calafat. În timp ce în Ungaria lucrările sunt aproape finalizate, în România procesul se află încă în desfăşurare, notează Comisia Europeană. De asemenea, Comisia ar putea aloca fonduri pentru modernizarea infrastructurii rutiere între Vidin şi Craiova.

În cadrul coridorului Rin-Dunăre, România poate accesa fonduri europene pentru mai multe proiecte de infrastructură feroviară şi canale navigabile.

Printre acestea se numără realizarea de studii pentru o reţea de cale ferată de mare viteză între Budapesta şi Arad, modernizarea unor anumite secţiuni de cale ferată şi studii pentru trenuri de mare viteză pe ruta Arad-Braşov-Bucureşti-Constanţa, precum şi studii şi lucrări la calea ferată Craiova-Bucureşti.

România are incluse în coridorul Rin-Dunăre şi mai multe proiecte pentru porturi şi transportul fluvial.

Astfel, autorităţile pot atrage fonduri europene pentru studii şi lucrări de dezvoltare a platformelor multimodale şi conexiuni cu regiunea în cazul porturilor Giurgiu şi Galaţi, pentru studii şi lucrări vizând transportul pe Dunăre (Kehlheim (Germania)-Constanţa/Midia/Sulina), precum şi pentru studii şi lucrări la canalul Dunăre-Bucureşti.

Portul Constanţa poate accesa de a asemenea de fonduri europene, pentru conexiuni de transport şi servicii incluzând spărgătoare de gheaţă.

România poate beneficia de fonduri şi pentru mai multe noduri cheie de transport incluse în reţeaua centrală europeană. Astfel, autorităţile pot finanţa parţial cu bani europeni studii şi lucrări pentru nodurile de transport Timişorara-graniţa cu Serbia, Iaşi-graniţa cu Republica Moldova, Suceava-graniţa cu Ucraina, Târgu Neamţ-Ungheni, Alba Iulia-Turda-Dej-Suceava-Paşcani-Iaşi, Bucureşti-Buzău şi Ploieşti-Suceava.

Fondurile de 26 de miliarde de euro alocate transporturilor în cadrul mecanismului "Conectarea Europei" vor servi în practică drept "capital iniţial" pentru stimularea investiţiilor suplimentare din partea statelor membre în vederea finalizării conexiunilor şi legăturilor transfrontaliere dificile, care altfel nu ar fi probabil construite, se arată într-un comunicat al CE. Costul implementării primei faze de finanţare a reţelei centrale pentru perioada 2014–2020 este estimat la 250 de miliarde euro. Reţeaua centrală urmează să fie finalizată până în 2030.

Cele şapte coridoare de transport în care România nu este implicată sunt coridorul Scandinavo-mediteranean, Marea Nordului-Marea Baltică, Marea Nordului-Marea Mediterană, Marea Batică-Marea Adriatică, Rin-Alpi, coridorul Atlantic şi coridorul Mediteranean.

Noua reţea centrală de transport va conecta 94 de porturi europene principale cu legături feroviare şi rutiere, 38 de aeroporturi principale cu legături feroviare cu oraşe mari, 15.000 de kilometri de linii de cale ferată modernizate pentru circulaţia de mare viteză, precum şi 35 de proiecte transfrontaliere pentru reducerea blocajelor.

Statelor membre UE le revine sarcina de a prezenta Comisiei, încă de la începutul anului 2014, propuneri detaliate pe baza cărora urmează să fie alocată finanţarea. Nivelul exact al finanţării UE disponibile depinde, de asemenea, de detaliile propunerilor naţionale, se arată în counicatul Comisiei. În general, pentru orice perioadă bugetară de şapte ani, contribuţia UE la dezvoltarea infrastructurii de transport principale va fi, în mod normal, de aproximativ 20 % din costurile de investiţii.

Sprijinul pentru studii individuale poate fi de până la 50 %, iar pentru studii şi lucrări de construcţii în cazul proiectelor transfrontaliere, de până la 40 %. Restul provine de la statele membre, de la autorităţile regionale sau, eventual, de la investitori privaţi. În ceea ce priveşte suma de cel puţin 11,3 miliarde euro rezervată pentru statele membre eligibile pentru finanţare din Fondul de coeziune, cofinanţarea se poate ridica până la maximum 85 %.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO