1EUR=4.7509 RON | Bucureşti 17 º
INDICI BURSIERI
BET
8031,50
-0.002
BETPlus
1198,30
-0.002
BET-FI
35697,86
-0.0053
BET-NG
683,64
0.0065
BET-XT
734,03
-0.0017
ARAX
2.44
0,0000%
BIO
0.328
2,1807%
BRD
12.82
0,0000%
BRK
0.0734
0,0000%
BVB
22
-0,9009%
DAFR
0.0158
0,0000%
EBS
155.1
-0,9262%
FP
0.895
-0,9956%
OLT
0.07
-7,4074%
PRSN
0.0615
0,0000%
SIF1
2.11
0,4762%
SIF2
1.226
-1,2882%
SIF3
0.2505
-0,1992%
SIF4
0.628
0,0000%
SIF5
2.1
-0,2375%
SNP
0.366
-0,4082%
TEL
20.6
-0,7229%
TGN
334.5
0,4505%
TLV
2.115
-0,7042%

Regimul cursului de schimb şi lipsa sa de legătură cu gândurile domnului Piperea

Mă pomeneşte pe facebook dl Gheorghe Piperea: „BNR nu era adepta flotării libere in 2009. Acum este. Dl Oanta, dl Guran, unde erați in 2009? Dacă în 2009 BNR era adepta flotării controlate, înseamnă ca era stângistă sau neo-comunistă? Ca propunerea mea de fixare a unei variatii de max 20% a fost marcata de dvs drept stingista si neo-comunista. Asa or fi si cei de la Uniunea europeana, care au emis această soluție in directiva 2014/17/EC? Sau Joseph Stiglitz, care zice acelaşi lucru?"

Comenteaza

Crede că, dacă şi-l ia aliat pe Stiglitz, a rezolvat problema. Nimeni din presa economică nu-l corectează. N-o fac nici eu, rândurile de mai jos au rolul de a fi citite doar de cei ce nu-l slujesc/adoră şi au un scop informativ.

Ca atare:
Subiectul atacat frontal este regimul cursului de schimb. Şi în 2009 şi astăzi, în 2015, regimul cursului de schimb al leului este cel de flotare controlată, acesta fiind în concordanţă cu utilizarea ţintelor de inflaţie ca ancoră nominală a politicii monetare şi permiţând un răspuns flexibil al acestei politici la şocurile neprevăzute ce pot afecta economia. Să observăm, în primul rând, că regimul cursului de schimb se referă la leu (şi nu la franc elveţian pentru că de acela se ocupă Banca Naţională a Elveţiei). În al doilea rând, alegerea unui anumit regim al cursului de schimb, ca prerogativă a BNR, potrivit legii, ţine de strategia de politică monetară, în cazul nostru, ţintirea inflaţiei. Deci, indiferent de ceea ce crede domnul avocat, clienţii săi sau susţinătorii săi, regimul cursului de schimb vizează, din perspectiva BNR, cu totul altceva decât protecţia consumatorilor de credite.

În general, şi pe scurt, când vorbim de regimul cursului de schimb, băncile centrale au de ales între extremele cursului fix (cazul Consiliului Monetar, vezi Bulgaria), şi flotare liberă (ca de exemplu în Polonia sau variante intermediare, ca în România, unde vorbim de flotate controlată sau administrată. Flotarea administrată presupune implicarea pe perioade scurte de timp a Băncii Centrale în evoluţia cursului de schimb prin vânzarea de valută în cazul unei deprecieri bruşte a monedei naţionale sau cumpărarea de valută atunci când cursul cunoaşte o apreciere bruscă ce ar putea dezechilibra piaţa.

Tot cu titlu informativ, cursul de schimb al leului se raportează în primul rând la moneda europeană, adică euro, în principal pentru că suntem membrii ai Uniunii Europene şi în special deoarece majoritatea covârşitoare a comerţului exterior se desfăşoară cu celelate state membre. Această particularitate face şi ca BNR să nu poată influenţa direct cursul francului elveţian, cotaţiile calculate ale pieţei valutare din România rezultând din cross între CHF şi euro. Tot din această cauză banală, dar extrem de greu de înţeles de către dl Piperea şi fanii domniei sale, BNR nu poate fixa un culoar de variaţie pentru leu în raport cu francul elveţian nici la curs istoric, nici la curs curent, indiferent de propunerile şi/sau iniţiativele în acest sens.

Dacă sper că este clar de ce regimul cursului de schimb al leului nu are nicio legătură cu gândurile dlui avocat, este cred interesant de aflat de ce, la un moment dat, BNR a flexibilizat regimul cursului de schimb. Ei bine, acest lucru s-a întâmplat ca o consecinţă directă a liberalizării contului de capital ca o precondiţie a aderării la Uniunea Europeană în 2007, ceea ce a permis ulterior inclusiv dezvoltarea sistemului bancar şi a activităţii de creditare inclusiv în franci eleveţieni. Abundenţa intrărilor de capital din acei ani a condus, într-adevăr la o creştere accelerată a creditării sectorului neguvernamental, deci a gospodăriilor şi firmelor private, şi a pus presiune în sensul aprecierii cursului de schimb al leului. Dacă regimul cursului de schimb ar fi fost de flotare liberă, şocul de depreciere şi riscul valutar ar fi avut efecte mult mai devastatoare decât cele înregistrate în scurte episoade.

În perioada premergătoare ultimelor etape ale liberalizării contului de capital şi adoptării strategiei de ţintire directă a inflaţiei, BNR a iniţiat, începând cu luna noiembrie 2004, o politică de flexibilizare a cursului de schimb, caracterizată prin intervenţii mai puţin frecvente şi mai puţin previzibile, atât pe piaţa monetară, cât şi pe piaţa valutară, în scopul descurajării intrărilor de capital speculativ. Concomitent şi urmărind acelaşi scop, banca centrală a redus, atunci când a fost posibil, rata dobânzii de politică monetară şi a sterilizat numai parţial surplusul de lichiditate.

În acelaşi timp, creşterea puternică a cererii agregate a determinat BNR să decidă majorarea ratelor rezervelor minime obligatorii şi să adopte măsuri administrative şi prudenţiale. De asemenea a recurs la conştientizarea publicului, dar şi a băncilor în ce priveşte necorelarea între resurse şi plasamente. Practic a înăsprit puternic politica monetară, diminuând şi accesul la creditare în valută al debitorilor neacoperiţi la risc, cei care câştigă veniturile în altă monedă decât moneda creditului.
Deocamdată atât în ce priveşte regimul cursului de schimb, subliniem încă o dată, al leului. În ce priveşte directiva, ea intră în vigoare din martie 2016, nu este retroactivă şi n-are nicio treabă cu cursul istoric al dlui Piperea. Cât despre Joseph Stiglitz, săracul n-are de unde afla în ce scopuri este citat...

Daniel Oanţă este expert la Banca Naţională a României

 

*acest articol reprezintă o opinie personală, nu punctul de vedere al BNR

Citeste mai mult despre:
flotare controlata, franc elveţian, guran, oanta, piperea,
de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
15 feb 10:25
Răspunde | Votează email 0 email
Valentina
Da, salariile s-au dat in alte monede. Din 1997 pana in 2002 am fost platita in dolari. Intre 2002-2008 am fost platita in euro. Salariul meu a fost in EURO cand am facut creditele. Firma unde lucram l-a denominat in RON cu o luna inainte de prima "explozie" a CHF din octombrie 2008. Cine s-ar fi asteptat ca, o data intrati in UE si cu perspectiva de a adera la EURO, salariile deja in EURO sa se transforme in RON? Aici nu cred ca a fost prostia, lacomia si incultura financiara a creditatilor, ci jocuri de interese.
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Ultimele joburi adaugate
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X