Ce proiecte prioritare ale României rămân fără bani prin blocarea Bugetului 2019

Adaugă-ne ca sursă preferată

Dacă legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică în continuare bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat ale anului precedent, până la adoptarea noilor bugete, spune Constituţia României. 

Aşadar, întârzierea aprobării bugetului de către preşedintele Klaus Iohannis nu lasă ţara fără finanţare publică, însă proiectele noi sau continuarea unor proiecte aflate în derulare au de suferit pe urma lipsei Bugetului pe 2019. 

Raportul bugetului pe 2019 cuprinde o serie de proiecte prioritare pentru acest an, care ţin de aprobarea noului cadru financiar. 

Documentul menţionează 136 de proiecte de investiții publice semnificative, cu o valoare actualizată totală de 174 de miliarde de lei și un rest de finanțat în vederea finalizării de 105 miliarde de lei. 

Cea mai mare pondere în acest portofoliu o deține Ministerul Transporturilor, care administrează 114 proiecte de investiții publice semnificative, cu o valoare actualizată totală de 166 de miliarde de lei, urmat de Ministerul Apelor și Pădurilor cu 9 proiecte, de 3 miliarde de lei. 

La Ministerul Transporturilor, prioritare sunt:

• Autostrada Ploieşti-Braşov;

• Autostrada Bucureşti – Craiova – Calafat – Drobeta-Turnu Severin – Lugoj;

• Autostrada Târgu-Neamţ – Iaşi;

• Operarea de servicii în parteneriat public-privat, în domeniul sănătăţii, în cadrul unui pachet compus din spitale CF.;

Alte proiecte prevăzute în Raportul menţionat, care zay, în lipsa Bugetului 2019 sunt:

• Linia ferată de mare viteză Bucureşti-Craiova/Sofia-Timişoara/Belgrad-Cluj/Budapesta;

• Extinderea reţelei de metrou prin realizarea magistralei M7;

• Construirea aeroportului Bucureşti Sud;

• Molurile nr. 3 şi 4 din Portul Constanţa Sud;

• Finalizarea canalul magistral Siret-Bărăgan;

• Amenajarea râului Argeş pentru navigaţie;

• Complexul hidrotehnic Turnu Măgurele-Nicopole pe fluviul Dunărea;

• Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti;

• Construcţia unei fabrici de mijloace de transport electrice;

• Construcţia unui sistem de resorturi de lux la Marea Neagră – New Costineşti;

• Un nou complex turistic pentru ski în masivul Făgăraş;

• Construirea şi operarea unei bănci naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem;

• Clinica multifuncţională «Dr. Calistrat Grozovici»;

• Spitalul regional Timişoara;

• Spitalul regional Brăila-Galaţi;

• Spitalul regional Târgu-Mureş.

Piteşti – Sibiu nu e între priorităţi, dar e mai avansată

Lesne se poate vedea că autostrada către Sibiu nu face parte dintre priorităţile guvernului, care a ales ruta de pe Valea Prahovei.

Însă, ca situaţie în prezent, Autostrada Sibiu este mult mai avansată decât proiectul pe Valea Prahovei. Deja avem un câştigător pentru începerea lucrărilor, pe austriecii de la PORR, pentru primul tronson, Sibiu – Boiţa, şi urmează ca în scurtă vreme să se afle rezultatul licitaţiei şi pentru secţiunea 5, Piteşti – Curtea de Argeş. De cealaltă parte, Ploieşti – Braşov e doar în plan. Este în stadiul de atribuire a proiectării prin PPP.

Pe de altă parte, sunt oprite majorările de finanţare pentru cheltuielile sociale ale autorităţilor locale, care, în lipsa bugetului 2019, trebuie să ţină cheltuielile la nivelul anului trecut.

E vorba de sumele defalcate din TVA, destinate, în principal, finanțării cheltuielilor determinate de implementarea Programului pentru şcoli al României, în perioada ianuarie-iunie a anului şcolar 2018 – 2019. 

O altă cheltuială importantă sunt subvenţiile de la bugetul de stat (cinci miliarde de lei), acordate în principal pentru: finanţarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap, acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei, finanţarea investiţiilor derulate potrivit Programului Naţional de Dezvoltare Locală, susţinerea derulării proiectelor finanţate din fonduri nerambursabile (FEN) postaderare, implementate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale  finanțarea investițiilor în sanătate. 

Între toate acestea, cea mai cunoscută măsură socială luată de guvern de la începutul anului, majorarea alocaţiilor pentru copii, va putea fi aplicată abia de la data de întâi a lunii următoare publicării Bugetului 2019 în Monitorul Oficial. 

300 de lei va fi alocaţia pentru copiii până la doi ani. Alocaţia pentru copii 2-18 ani va creşte la 150 de lei. Va fi acordată şi tinerilor din liceu şi profesional până la finalizarea cursurilor. 

Legea prevede că alocația de stat pentru copil se acordă tuturor copiilor în vârstă de până la 18 ani, cetățeni români, fără discriminare, dar și tinerilor care au deja 18 ani, dar care urmează cursuri la liceu, până la terminarea acestora.

În prezent, copiii în vârstă de până la 18 ani sau peste 18 ani dacă frecventează cursurile școlare până la terminarea acestora fără întrerupere, primesc alocații după cum urmează: 200 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 0 – 2 ani și 84 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 – 18 ani. 200 lei pentru copiii cu handicap cu vârsta cuprinsă între 0 – 18 ani.

Bugetul a fost aprobat de guvern în februarie. Preşedintele Klaus Iohannis a trimis bugetul, adoptat de palament deja, la Curtea Constituţională. Miercuri, Curtea a dat aviz pozitiv bugetului, însă preşedintele l-a retrimis în Parlament.

El l-a numit „bugetul ruşinii naţionale”. 

„Dincolo de aspectele de constituţionalitate, bugetul rămâne unul bazat pe cifre false, pe bani pe care Guvernul în realitate nu îi are, croit greşit împotriva tuturor obiectivelor majore ale românilor. Pe scurt, rămâne bugetul ruşinii naţionale. Cel mai slab Guvern din istoria postdecembristă, un Guvern pesedist al imposturii şi incompetenţei a croit un buget pe măsura sa. Bugetul pe anul 2019 este construit pe un scenariu fantezist, fără garanţii privind punerea în aplicare, fapt confirmat de instituţiile europene şi de alte instituţii internaţionale. Este un buget care pune în discuţie respectarea tratatelor internaţionale la care România este parte, dar, din nefericire, şi a legislaţiei în domeniu”, a spus Iohannis.