Ce se va întâmpla cu Grecia şi cu UE de luni încolo: Cele şapte întrebări-cheie legate de referendum

În Grecia va avea loc duminică referendumul privind acceptarea sau refuzul condiţiilor puse de creditorii ţării şi de Comisia Europeană, dar din start, puţini greci vor şti la ce vor răspunde, de fapt, şi ce îi va aştepta după aceea, indiferent de rezultat, potrivit Les Echos.

Iată cele şapte probleme cruciale ale referendumului, identificate de ziariştii francezi:

1. Care e întrebarea, de fapt?

Nu ar şti ce acceptă sau ce respinge nici măcar un grec care a urmărit îndeaproape desfăşurarea negocierilor dintre Grecia şi creditori (inclusiv Comisia Europeană).

„Întrebarea (de pe buletinul de vot, n.r.) îl lasă visător chiar şi pe un grec care a urmărit îndeaproape negocierile”, scriu ziariştii francezi.

Întrebarea este: „Acceptaţi proiectul de acord propus de Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi FMI, în urma întâlnirii Eurogrup din 25 iunie 2015 şi compusă din două documente caer constituie propunerea lor unitară”.

Lăsând la o parte faptul că este propus mai întâi răspunsul NU, cine stă să vadă despre ce documente este vorba?  

2. Mai este valabil proiectul de acord despre care li se cere părerea grecilor?

Versiunea din 25 iunie a proiectului de acord nu include modificări negociate ulterior şi care au fost acceptate de guvernul grec. Nu însă şi formal. Mai mult, textele supuse aprobării pot fi consultate pe un site de internet, dar traducerea în greacă ar fi greşită în sensul stimulării votului cu NU, potrivit Bloomberg.

3. Ce se va întâmpla dacă rezultatul este NU?

Pe scurt, premierul grec Tsipras spune că un „NU” va oferi Greciei o poziţie de negociere mai bună cu Comisia Europeană, iar oficialii europeni spun că va deschide Greciei uşa de ieşire din Zona Euro sau chiar din UE.

Cu acord de împrumut sau nu, cu Grecia în Zona Euro sau nu, UE tot va scoate bani din pungă, pentru a ajuta poporul grec. Dar una este să-i ajute pe greci să rămână în „club”, şi alta este să le dea ajutoare umanitare, pentru a trece prin marasmul falimentului de ţară.

4. Ce se va întâmpla dacă rezultatul va fi „DA”?

Este rezultatul sperat de cancelariile europene, dar oficialii Eurogrup trebuie să se întâlnească repede, iar grecii să-şi facă lecţiile mai bine, pentru că trebuie să plătească, nu mai târziu de 20 iulie, o rată de 3,5 miliarde de euro Băncii Centrale Europene. Şi nu vor mai putea organiza încă un referendum, ca să evite.

Nu ştim, însă cine cu cine va negocia atât de repede. Grecia ar putea rămâne fără guvern şi cu şanse puţine de a căpăta unul nou în timp util.

5. Cum vor evita falimentul băncile greceşti?

Marţi după referendum băncile din Grecia ar trebui să-şi redeschidă uşile, dar de unde vor avea bani ca să-şi facă treaba?  Băncile trăiesc pe sponci (retrageri de la bancomate de cel mult 60 de euro) şi numai pe seama banilor care se scurg de la BCE. Moody spune că depozitele private ale grecilor din bănci s-au evaporat încă din noiembrie anul trecut. 44 de miliarde de euro. Guvernul promite că deponenţii nu vor avea de suferit. Cine şi cât de repede va băga bani?

6.  Ce prevăd sondajele?

Cu toate că există o  vagă tendinţă de deplasare a electoratului spre DA, rezultatele sondajelor exprimă atât de bine haosul „de pe teren” încât le crede cine poate. Confuzia este alimentată inclusiv de formularea întrebării din buletinele de vot, care ascunde de fapt întrebarea „Mai vreţi în UE?”

7. Cine va vota?

Este nevoie de o prezenţă la vot de 40%, care trebuie asigurată doar de grecii care locuiesc în ţară. Chiar şi aceştia ar putea avea probleme de deplasare, din cauza lipsei banilor, comentează ziariştii de la LesEchos, mai în glumă mai în serios.