Ce se va întâmpla cu preţurile la sfârşitul lui 2025 şi în următorii ani – Cum vede Comisia Europeană România în 2026 şi în 2027. Prognoza pentru inflaţie, PIB şi deficit

„Creşterea PIB-ului României ar urma să rămână redusă, la 0,7% în 2025, 1,1% în 2026 şi 2,1% în 2027, deoarece necesara consolidare fiscală afectează consumul privat şi public, care, la rândul său, este afectat de creşterea inflaţiei. Totuşi, economia continuă să crească datorită unei redresări graduale a investiţiilor private, a accelerării cheltuielilor cu fonduri europene şi îmbunătăţirii semnificative a exporturilor nete. În 2027, Creşterea PIB-ului României ar urma să accelereze peste 2%, în urma atenuării ritmului consolidării fiscale”, apreciază Comisia Europeană.

De asemenea, informează Executivul comunitar, piaţa forţei de muncă ar urma să se tempereze, în timp ce încetinirea importurilor, în combinaţie cu exporturile reziliente, ar urma să reducă deficitul extern ridicat. Deficitul guvernamental de 9,3% din PIB în 2024 ar urma să scadă la 8,4% din PIB în 2025 şi 6,2% din PIB în 2026, după adoptarea unor pachete de ajustări fiscale, scrie Agerpres.

Previziunile CE arată că anul acesta creşterea PIB-ului României va încetini la 0,7%, după un avans de 0,9% în 2024. Incertitudinile politice şi fiscale afectează consumul privat în primul semestru al anului, în timp ce adoptarea pachete de consolidare fiscală va reduce şi mai mult venitul disponibil, iar consumul public ar urma să scadă. O redresare moderată a formării brute de capital fix precum şi exporturile reziliente, ar urma să sprijine economia.

Ce se va întâmpla în 2026

În 2026, efectul complet al măsurilor ample de consolidare fiscală, de exemplu îngheţarea pensiilor şi a salariilor în sectorul public şi creşterea taxelor, în combinaţie cu inflaţia încă ridicată, ar urma să ducă la un uşor declin al consumului privat. Consumul public este estimat de asemenea să scadă. Totuşi, formarea brută de capital fix ar urma să accelereze semnificativ, în urma îmbunătăţirii încrederii companiilor şi a finalizării investiţiilor cu fonduri europene. Declinul consumului privat ar urma să ţină sub control creşterea importurilor, în timp ce exporturile ar urma să-şi continue tendinţa pozitivă, pe fondul încetinirii creşterii salariilor, ceea ce va avea ca rezultat o contribuţie pozitivă la avansul exporturilor nete. Per ansamblu, economia ar urma să crească cu 1,1% în 2026, previzionează Comisia Europeană.

După scăderea inflaţiei la 5,8% în 2024, creşterea preţurilor a accelerat în trimestrul trei din 2025. Eliminarea, în iulie, a plafonării preţurilor la electricitate, a dus la creşterea inflaţiei la 8,6% în septembrie. Inflaţia ar urma să crească la 6,7% în 2025, înainte de a scădea sub 6% în 2026. Eliminarea plafonării preţurilor la gazele naturale în martie 2026 va duce probabil la încetinirea procesului dezinflaţionist.

Optimism pentru 2027

„În 2027, inflaţia ar urma să scadă, iar politica monetară să se atenueze, sprijinind redresarea consumului şi a investiţiilor private. În pofida încheierii Facilităţii de Redresare şi Rezilienţă (RRF), formarea brută de capital fix ar urma să reziste cu succes, România folosind mai mult fondurile de coeziune. Per ansamblu, economia ar urma să crească cu 2,1% în 2027. Deficitul de cont curent ar urma să scadă gradual şi să ajungă la 6% din PIB în 2027. Există riscul revizuirii în sens negativ a acestor previziuni. O deviere semnificativă de la calea de consolidare fiscală ar putea eroda încrederea şi stabilitatea macro-economică. Implementarea completă a tuturor investiţiilor RRF rămâne o provocare, alături de incertitudinile privind comerţul internaţional”, avertizează Executivul comunitar.

În 2025, rata angajării ar urma să scadă, în urma reducerii activităţii economice, ducând la o creştere graduală a ratei şomajului. Totuşi, influxul de angajaţi străini continuă, indicând o cerere robustă pe piaţa muncii în unele sectoare, cum ar fi construcţiile şi serviciile. În 2025, rata şomajului ar urma să depăşească uşor 6%, apoi să scadă gradual la 5,6% în 2026 şi 2027. Îngheţarea salariilor în sectorul public şi moderarea lor în sectorul privat, în 2025 şi 2026, vor încetini semnificativ creşterea salariilor nominale. După creşterile ridicate, moderarea creşterii salariilor va sprijini probabil competitivitatea externă”, apreciază Comisia Europeană.

După ce atins nivelul ridicat de 9,3% din PIB în 2024, în urma creşterii rapide a cheltuielilor, deficitul general guvernamental al României ar urma să scadă până la 5,9% din PIB în 2027. Acest declin reflectă adoptarea, de la finalul lui 2024, a pachetelor de consolidare fiscală. Orientarea fiscală ar urma să aibă un impact restrictiv în 2025 şi 2026, apoi un efect neutru în 2027. Cheltuielile din domeniul apărării ar urma să crească gradual, de la 1,6% din PIB în 2024 la 2% din PIB în 2027. De asemenea, datoria guvernamentală ar urma să crească de la sub 55% din PIB în 2024 la aproximativ 63% din PIB în 2027, în urma deficitelor guvernamentale primare ridicate şi a proiectatei creşteri a plăţii dobânzilor, subliniază Executivul comunitar.

Comisia Europeană publică în fiecare an două previziuni cuprinzătoare (primăvara şi toamna), care acoperă o gamă largă de indicatori economici pentru toate statele membre ale UE, ţările candidate, ţările AELS şi alte economii de piaţă avansate şi emergente majore.

Previziunile economice ale Comisiei Europene din primăvara anului 2026 vor actualiza proiecţiile din această publicaţie şi se preconizează că vor fi prezentate în luna mai 2026.