Ce se va întâmpla cu preţurile la sfârșitul lui 2026 şi în 2027 – Prognoza BNR pentru inflaţie

„Prognoza actualizată anticipează reducerea ratei anuale a inflaţiei IPC pe cvasitotalitatea intervalului de proiecţie, traiectoria fiind configurată în principal de şocurile de ofertă recente şi influenţele asociate procesului de consolidare fiscală. Astfel, sub impactul scumpirii energiei electrice în iulie şi al majorării impozitelor indirecte (TVA şi accize) în august 2025, rata inflaţiei se va menţine la niveluri ridicate, dar cu o tendinţă de atenuare relativă, până la mijlocul anului viitor. Eliminarea impactului şocurilor menţionate din baza de calcul a ratei anuale va determina o scădere semnificativă a acesteia în trimestrul III 2026, evoluţie susţinută suplimentar de persistenţa şi chiar de accentuarea valorilor negative ale gapului PIB. Pe termen mediu, dinamica IPC este proiectată să se reducă treptat, pe fondul intensificării influenţelor dezinflaţioniste transmise prin canalul cererii agregate, ca urmare a măsurilor fiscale restrictive. În aceste condiţii, valorile prognozate ale ratei anuale a inflaţiei sunt de 9,6% la finele anului curent, de 3,7% în decembrie 2026 şi de 2,9% la orizontul proiecţiei, trimestrul III 2027”, se arată în Raportul BNR citat de Agerpres.

Comparativ cu prognoza publicată în Raportul asupra inflaţiei din luna august, rata anuală a inflaţiei IPC se plasează la valori mai ridicate pe tot intervalul proiecţiei, cu 0,8 puncte procentuale la finele anului curent, cu 0,7 puncte procentuale în decembrie 2026 şi cu 0,3 puncte procentuale în trimestrul II 2027 (orizontul prognozei precedente).

Potrivit BNR, revizuirea ascendentă este determinată în principal de cea a inflaţiei de bază. Aceasta a reflectat persistenţa presiunilor asupra costurilor, transmisia alertă pe anumite segmente a majorărilor recente ale impozitelor indirecte, precum şi procesul de refacere a marjelor comerciale de către anumiţi operatori, în contextul adaptării la noile condiţii fiscale şi la modificarea factorilor fundamentali care influenţează dinamica variabilei. În prima parte a intervalului proiecţiei, contribuţii suplimentare la creşterea inflaţiei provin şi din partea energiei electrice, parţial compensate de o revizuire descendentă a dinamicii preţurilor combustibililor şi alimentelor din categoria LFO (legume, fructe, ouă).

De asemenea, BNR menţionează că balanţa riscurilor privind inflaţia IPC rămâne înclinată în sens ascendent, sugerând posibilitatea unor abateri în sus de la traiectoria proiectată în scenariul de bază. În acest context, o relevanţă aparte o au impactul liberalizării pieţei gazelor naturale, iar într-o măsură mai redusă, eliminarea plafoanelor de preţ aplicate unor produse alimentare de strictă necesitate. Similar rundei precedente, o tracţiune dezinflaţionistă este atribuită unei eventuale slăbiri suplimentare a activităţii economice.