Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria cer ca planul de relansare propus de CE să fie modificat pentru că discriminează statele mai sărace

Statele membre ale grupului de la Vişegrad (Republica Cehă, Polonia, Slovacia şi Ungaria) consideră că elemente ale planului de relansare economică în urma pandemiei de coronavirus propus de Comisia Europeană trebuie revizuite în aşa fel încât să nu favorizeze statele mai bogate ale UE în detrimentul celor mai sărace din centrul şi estul Europei, au transmis joi liderii celor patru state central-europene reuniţi la un summit în oraşul ceh Lednice.
Economica.net - joi, 11 iun. 2020, 16:12
Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria cer ca planul de relansare propus de CE să fie modificat pentru că discriminează statele mai sărace

Premierul ungar Viktor Orban a spus că atitudinea Ungariei faţă de planul european de relansare este în esenţă pozitivă, dar în forma actuală planul este discriminator faţă de statele mai sărace ale Uniunii Europene, consemnează agenţiile MTI şi Reuters, citate de Agerpres.

Vorbind la o conferinţă de presă după summit, Viktor Orban a apreciat că încă mai trebuie lucrat la proiectul acestui plan pentru a elimina ”elementele absurde”. De pildă, a exemplificat el, Portugalia ar urma să beneficieze de fonduri cu circa 30% mai mari faţă de Ungaria, la o populaţie aproximativ egală.

Statele bogate ale UE ar urma conform planului propus de Comisia Europeană să primească mai multe fonduri decât cele mai sărace, lucru ”problematic moral”, a adăugat şeful executivului ungar, care a cerut de asemenea mai multă flexibilitate privind modul în care fondurile să poată fi folosite de fiecare ţară conform nevoilor specifice ale fiecăreia.

Pe de altă parte, Viktor Orban a remarcat o diferenţă de gândire între abordarea europeană a relansării economice şi principiul Ungariei conform căruia ”banii trebuie mai întâi să fie câştigaţi înainte de a fi cheltuiţi”, inversarea acestei ordini riscând să devină o povară pentru toată lumea.

De asemenea, trebuie să se renunţe sistemul de rabaturi pentru contribuţiile la bugetul comunitar, a mai menţionat Viktor Orban, subliniind faptul că Regatul Unit, ţara care a beneficiat cel mai mult de acest sistem, nu mai este membră a UE.

”Statele mai sărace nu trebuie să suporte costul pentru cele mai bogate”, a spus la rândul său premierul ceh Andrej Babis.

Şi premierul polonez Mateusz Morawiecki a estimat că statele mai bogate din UE trebuie să contribuie mai mult la bugetul comunitar în vederea redresării economice după pandemie. ”Polonia susţine puternic aceasta, şi anume ca sursele contribuţiilor adiţionale să fie echitabile, am spune chiar progresive. Statele care sunt mai bogate trebuie să plătească mai mult”, a afirmat Morawiecki, care a cerut de asemenea eliminarea rabaturilor.

Planul propus de executivul comunitar în vederea relansării economiei UE include un fond european de redresare ce însumează 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde de euro ar urma să fie subvenţii şi restul de 250 de miliarde împrumuturi, fonduri pe care Comisia Europeană doreşte să le atragă de pe pieţele financiare, iar principalele beneficiare vor fi Italia şi Spania, ţări afectate semnificativ de pandemia COVID-19.

Executivul comunitar a atenţionat că accesarea fondurilor prevăzute în acest plan va fi condiţionată de reforme economice în acord cu agenda europeană privind mediul şi digitalizarea. Nu este clar din ce surse va rambursa Comisia Europeană sumele atrase de pe pieţele financiare, fiind evocate posibile noi taxe, inclusiv taxarea companiilor care au o cifră de afaceri de peste 750 de milioane de euro.

Propunerea avansată de Comisia Europeană va fi urmată de negocieri între statele membre, ai căror lideri se vor reuni la un summit prin videoconferinţă pe 18-19 iunie, iar forma finală a planului va avea nevoie de aprobarea tuturor statelor membre. Liderii europeni sunt divizaţi atât în privinţa sumelor alocate acestui, plan cât şi asupra formei sale, un grup de patru ţări (Austria, Olanda, Danemarca şi Suedia) dorind să fie privilegiate mai degrabă împrumuturile în faţa subvenţiilor.

În discuţie este nu doar fondul de 750 de miliarde de euro, ci şi bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027, pentru care Comisia Europeană a propus 1.100 de miliarde de euro. Negocierile asupra acestui buget sunt în impas de anul trecut, înaintea declanşării crizei coronavirusului, state şi grupuri de state având viziuni diferite asupra priorităţilor şi nivelului contribuţiilor în acest buget care s-a restrâns în urma Brexitului.

Te-ar mai putea interesa și
Numărul persoanelor care suferă de foame la nivel mondial a crescut în 2021 cu aproape 50 de milioane – raport ONU
Numărul persoanelor care suferă de foame la nivel mondial a crescut în 2021 cu aproape 50 de milioane – raport ONU
Numărul persoanelor afectate de foamete la nivel mondial a continuat să crească anul trecut, conform unor estimări ale ONU, informează DPA, relatează Agerpres....
Comisia Europeană a aprobat Acordul de parteneriat cu Bulgaria dedicat politicilor de coeziune, în valoare de 11 miliarde de euro
Comisia Europeană a aprobat Acordul de parteneriat cu Bulgaria dedicat politicilor de coeziune, în valoare de 11 miliarde ...
Comisia Europeană a anunţat miercuri că a aprobat Acordul de parteneriat cu Bulgaria, documentul care stabileşte o strategie ...
Electrica preia în totalitate proiectul parcului fotovoltaic „Vulturu”, din Vrancea
Electrica preia în totalitate proiectul parcului fotovoltaic „Vulturu”, din Vrancea
Compania Electrica a anunțat că preia în totalitate compania Green Energy Consultancy & Investments S.R.L., care dezvoltă ...
Temerile privind o posibilă recesiune trimit prețul petrolului Brent, de referință în Europa, sub 100 de dolari pe baril
Temerile privind o posibilă recesiune trimit prețul petrolului Brent, de referință în Europa, sub 100 de dolari pe baril
Pe fondul îngrijorărilor privind o posibilă recesiune, cotaţia barilului de ţiţei Brent, referinţa pentru piaţa petrolului ...