1EUR = 4.8127 RON | Bucureşti 11 º

News

Cele mai îmbătrânite oraşe din România au un sfert din populaţie în vârstă de cel puţin 65 de ani

Peste un sfert din populaţia rezidentă a oraşului Bălceşti din Vâlcea are cel puţin 65 de ani, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, prelucrate exclusiv pentru ECONOMICA.NET. În topul celor mai îmbătrânite oraşe urmează Dăbuleni, cu aproape 24% din populaţia rezidentă în vârstă de minimum 65 de ani, dar şi oraşul bihorean Vaşcău - cu peste 23% din populaţia rezidentă îmbătrânită.

"România se confruntă cu o transformare socio-economică profundă, datorată schimbărilor demografice fără precedent. Se estimează că ponderea populaţiei cu vârsta mai mare sau egală cu 65 de ani se va dubla, de la 15% la 30%, până în anul 2060, existând posibilitatea de a exercita o presiune puternică asupra costurilor aferente pensiilor, serviciilor medicale şi serviciilor de îngrijire de lungă durată. În acelaşi timp, se inversează creşterea, care a avut loc timp de câteva decenii, a populaţiei în vârstă de muncă a României, şi anume segmentul 15-64 de ani, urmând o scădere de 30% până în anul 2060, aceasta fiind una dintre cele mai accentuate scăderi din UE. O presiune suplimentară este exercitată de participarea redusă pe piaţa muncii a persoanelor de etnie romă, unul dintre grupurile de minorităţi etnice cele mai mari, mai tinere şi cu creşterea cea mai dinamică din România, precum şi de emigrarea netă accentuată, care în ultimul deceniu a redus grupul cu vârste cuprinse în prezent între 25 şi 30 de ani cu aproape 20%. Aceste tendinţe sunt chiar mai pronunţate în zonele rurale, unde numărul de persoane vârstnice raportat la numărul de persoane în vârstă de muncă poate fi cu până la de 2,5 ori mai mare decât în zonele urbane. Prin urmare, reducerea segmentului de populaţie care contribuie la producţia economică ar putea avea ca rezultat o creştere mai mică a venitului pe locuitor şi ar putea limita perspectivele generale de creştere economică. Această tendinţă creează, de asemenea, o provocare în ceea ce priveşte recrutarea numărului necesar de lucrători în serviciile de sănătate şi asistenţă socială pentru vârstnici, în special în localităţile izolate", se arată în strategia naţională pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice 2015–2020, un document strategic elaborat şi adoptat de Guvern în luna iulie 2015.

Implicaţii profunde asupra cărora şi Curtea de Conturi a tras un semnal de alarmă la sfârşitul anului trecut. Citeşte în Economica: Scăderea şi îmbătrânirea populaţiei impun găsirea unor noi surse de finanţare pentru îngrijirea bătrânilor

Predicţii sumbre: În anul 2050, România va avea 17 milioane de locuitori, ca-n anii '50, mulţi dintre ei vârstnici pentru care autorităţile trebuie să găsească bani ca să-i îngrijească

Începând cu anul 1990, în România s-a manifestat o tendinţă de scădere a populaţiei. Astfel, de la circa 23 milioane de locuitori în 1990, am ajuns astăzi la aproximativ 20 de milioane. ONU prognozează că populaţia totală va scădea ajungând până la aproximativ 17 milioane până în 2050, revenind astfel la nivelul anului 1950. Astăzi, spre deosebire de restul lumii, majoritatea populaţiei din România este alcătuită din adulţi cu vârste cuprinse între 20 şi 60 de ani. Se preconizează că până în anul 2050, cel mai mare segment al populaţiei va fi alcătuit din persoane vârstnice (cele cu vârsta de peste 60 de ani), se arată într-un audit al Curţii de Conturi, publicat cu un an în urmă.

În acest context, ECONOMICA.NET a aflat care sunt cele mai îmbătrânite oraşe din ţara noastră, dar şi cât de îmbătrânite sunt acestea. 

Vârful

Peste un sfert din populaţia rezidentă a oraşului Bălceşti din Vâlcea are cel puţin 65 de ani, reiese din datele Institutului Naţional de Statistică (INS), prelucrate exclusiv pentru Economica. În topul celor mai îmbătrânite oraşe urmează Dăbuleni, cu aproape 24% din populaţia rezidentă în vârstă de 65 de ani şi peste această vârstă, şi oraşul bihorean Vaşcău - cu peste 23,3% din populaţia rezidentă îmbătrânită.

Media

Spre comparaţie, ponderea vârstnicilor din populaţia rezidentă a ţării este în medie la nivel naţional de 13,4%, ne-a spus INS. 

Iată care sunt cele mai îmbătrânite 20 de oraşe din România, potrivit informaţiilor Institutului Naţional de Statistică, prelucrate exclusiv pentru Economica:

Bălceşti, Vâlcea: 25,86% din populaţia rezidentă a oraşului are 65 de ani şi peste această vârstă. Bălceşti are şi cea mai mare rată de dependenţă demografică din România, de aproape 69%, reiese din datele prelucrate de INS pentru Economica. Aceasta înseamnă că 100 de persoane apte de muncă din Bălceşti "ţin în spate" aproape 69 de copii sub 15 ani şi vârstnici de cel puţin 65 de ani din oraş.

Dăbuleni: 23,67% din populaţia rezidentă a oraşului din Dolj are 65 de ani şi peste.
Rata de dependenţă demografică din Dăbuleni e de peste 55% şi una dintre cele mai mari din ţară, potrivit datelor pe care ni le-a comunicat INS. Concret, aceasta înseamnă că peste 55 de copii care au sub 15 ani şi bătrâni care au 65 de ani şi peste această vârstă revin la 100 de persoane apte de muncă din oraşul doljean.

Oraşul bihorean Vaşcău: 23,37% din populaţia rezidentă a oraşului are 65 de ani sau peste această vârstă. Şi în cazul acestui oraş, rata de depedendenţă demografică sare de 55%, arată datele INS transmise Economica.

Fierbinţi, Ialomiţa: 23,20% din populaţia rezidentă a oraşului e îmbătrânită;

  • Fierbinţi are una dintre cele mai mari rate de dependenţă demografică din ţară, de aproape 60%: 100 de persoane apte de muncă din Fierbinţi "ţin în spate" aproape 60 de copii sub 15 ani şi bătrâni de 65 de ani şi peste această vârstă.

Băile Govora, Vâlcea: 22,58% din populaţia rezidentă a oraşului e îmbătrânită;

  • Băile Govora are o rată de depedenţă demografică de peste 50%.

Răcari, Dâmboviţa: 22,09% din populaţia rezidentă a oraşului e îmbătrânită;

  • Oraşul dâmboviţean are şi una dintre cele mai mari rate de dependenţă demografică, de peste 63%.

Slănic, Prahova: 22,01% din populaţia rezidentă a oraşului e îmbătrânită;

  • În jur de 51% e rata de dependenţă demografică în oraşul prahovean. 

Pogoanele, Buzău: 21,53% din populaţia rezidentă a oraşului e îmbătrânită;

  • Rata de dependenţă demografică din oraşul buzoian e de aproape 62%.

Pătârlagele, Buzău: 21,45% din populaţia rezidentă a oraşului e îmbătrânită;

  • Rata de dependenţă demografică în oraşul din Buzău este de aproape 53%. 

Buşteni, Prahova: 21,06% din populaţia rezidentă a oraşului e îmbătrânită;

  • Rata de dependenţă demografică din Buşteni e de 48%.

Sinaia, Prahova: 20,75% din populaţia rezidentă a oraşului e îmbătrânită;

  • Sinaia are o rată de dependenţă demografică de 46%.

Vânju Mare, Mehedinţi: 20,62% din populaţia rezidentă a oraşului e îmbătrânită;

  • Oraşul din Mehedinţi are o rată de dependenţă demografică de peste 53%.

Novaci, Gorj: 20,6% din populaţia rezidentă a oraşului e îmbătrânită;

  • Novaci are o rată de dependenţă demografică de 53%.

Breaza, Prahova: 20,25% din populaţia rezidentă a oraşului e îmbătrânită;

  • 48% e rata de dependenţă demografică în acest oraş.

Tismana, Gorj: 20,23% din populaţia rezidentă a oraşului e îmbătrânită;

Geoagiu, Hunedoara 20,15% din populaţia rezidentă a oraşului e îmbătrânită;

  • Peste 52% e rata de dependenţă demografică în Tismana şi în Geoagiu.

Ştefăneşti, Botoşani: 20,08% din populaţia rezidentă a oraşului e îmbătrânită;

  • Rata de dependenţă demografică din acest oraş e de 67%.

Sărmaşu, judeţul Mureş: 19,88% din populaţia rezidentă a oraşului e îmbătrânită;

  • Rata de dependenţă demografică din acest oraş se apropie de 63%.

Bicaz, Neamţ: 19,70% din populaţia rezidentă a oraşului e îmbătrânită;

  • Rata de dependenţă demografică din acest oraş se apropie de 55%.

Zlatna din judeţul Alba şi Bucecea din judeţul Botoşani, fiecare cu câte 19,68% din populaţia rezidentă - îmbătrânită.

  • 48% e rata de dependenţă demografică în Zlatna şi de aproape 60% în Bucecea.

Bălceşti are şi cea mai mare rată de dependenţă demografică, de aproape 69%, potrivit datelor INS.

În topul oraşelor cu cele mai mare rate de dependenţă demografică urmează Ţăndărei (Ialomiţa) cu peste 68%, Salcea (Suveava) cu 67,6%, Ştefăneşti (Botoşani) cu peste 67%. 

Cele mai mari rate de dependenţă demografică sunt cuprinse între 60% şi 69% şi se înregistrează în numai 14 oraşe. 

Spre comparaţie, avem la nivel naţional o rată medie de dependenţă demografică de peste 38%, stabilită în funcţie de populaţia rezidentă a României. Aceasta înseamnă că în medie, la nivel naţional, peste 38 de copii sub 15 ani şi bătrâni revin la 100 de persoane în vârstă de muncă.

"Raportul de dependenţă demografică reprezintă, conform Eurostat, numărul persoanelor tinere (0-14 ani) şi vârstnice (65 ani şi peste) care revin la 100 persoane în vârstă de muncă (15-64 ani); acesta a fost relativ stabil şi s-a situat la o medie de aproximativ 75 între 1950 şi 1990. Între 1990 şi 2010, acest raport a scăzut la 55, datorită populaţiei numeroase născute după anii 1960, care a intrat în rândul persoanelor în vârstă de muncă. Această evoluţie a reprezentat un important pas înainte pentru economia României. Totuşi, tendinţa în ceea ce priveşte raportul de dependenţă demografică se inversează drastic şi se preconizează că va ajunge la 100 până în anul 2055 (n. red: 100 de copii sub 15 ani şi bătrâni în vârstă de cel puţin 65 de ani vor fi "ţinuţi în spate" de 100 de români apţi de muncă). Acest fenomen este cauzat de scăderea continuă a ratei de fertilitate începând cu anii 1970, care s-a accelerat în anii 1990, a fluxurilor puternice de migraţie în ultima decadă, precum şi a unei tendinţe pozitive de mai multe decenii de creştere a speranţei de viaţă", se arată în strategia naţională pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice 2015–2020.


Într-un sfert dintre oraşele României, 100 români apţi de muncă "ţin în spate" cel puţin 50 de copii sub 15 ani şi persoane de cel puţin 65 de ani.
În 75 din cele 320 de oraşe ale României, rate de dependenţă demografică e de peste 50%, reiese din datele Institutului Naţional de Statistică, transmise pentru Economica. Aceasta înseamnă că minimum 50 de persoane cu vârste sub 15 ani şi de 65 de ani şi peste (copii şi vârstnici) revin unui număr de 100 de persoane apte de muncă, adică în vârstă de 15 - 64 de ani.

Precizări metodologice:

Informaţiile prezentate în acest articol vizează oraşele cu cele mai mari ponderi ale persoanelor în vârstă de 65 de ani şi peste din populaţia rezidentă a respectivelor oraşe, conform celui mai recent recensământ, cel din 2011, şi datelor pe care Institutul Naţional de Statistică le-a comunicat la solicitarea Economica.
Am ales să ne raportăm datele la populaţia rezidentă din România, şi nu la cea cu domiciliul în ţară din următoarele motive:
Populaţia rezidentă reprezintă totalitatea persoanelor cu cetăţenie română, străini şi fără cetăţenie, care au reşedinţa obişnuită pe teritoriul României.
Reşedinţa obişnuită poate să fie aceeaşi cu domiciliul sau poate să difere - în cazul persoanelor care aleg să-şi stabilească reşedinţa obişnuită în altă localitate decât cea de domiciliu din ţară sau străinatate.
Potrivit definiţiei INS, se consideră că îşi au reşedinţa obişnuită într-o zona geografică doar persoanele care au locuit la reşedinţa obişnuită o perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni înainte de momentul de referinţă.
În populaţia rezidentă sunt incluse persoanele care au imigrat în România, dar sunt excluse persoanele care au emigrat din România.

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Daniel Oanţă

Instanţa supremă

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO