Cele şapte provocări cu care se va confrunta România în 2015

2015 ar putea fi, teoretic, primul an din 2012 încoace, în care provocările cu care se va confrunta România şi economia sa nu vor mai fi electorale. Echipa BCR Cercetare a emis un raport despre celelalte.
Economica.net - joi, 25 dec. 2014, 22:00
Cele şapte provocări cu care se va confrunta România în 2015

Chiar dacă, teoretic, în România nu vor mai avea loc alegeri în 2015, pentru prima dată din 2011 încoace, ţara noastră tot va avea de înfruntat unul dintre punctele slabe ale României din toţi aceşti ani: „lipsa consensului politic asupra unor proiecte pe termen lung, deosebit de importante pentru punerea României pe o traiectorie de creştere durabilă”.

Este doar primul dintr-o serie de provocări descrise  într-un raport al echipei BCR Cercetare. Iar provocările sunt cel mai bine descrise de neîmplinirile de până acum.

1. Consens politic pentru realizarea obiectivelor comune

Lipsa consensului politic privind proiectele pe termen lung ale ţării  duce la absenţa unui cadru legal mai puțin predictibil, „care este un element cheie în elaborarea oricărui plan de afaceri sau în luarea unei decizii de către mediul de afaceri”, spune raportul BCR.

„România nu a prea făcut progrese în ceea ce privește reformele din educaţie, sănătate sau infrastructură, iar rezultatele vorbesc de la sine”, spun analiştii BCR.

Educaţia se confruntă cu aceleaşi probleme vechi, care alimentează şomajul ridicat din rândul tinerilor.

Sistemul de sănătate „este ineficient, subfinanţat sever şi într-o stare deplorabilă, de la infrastructura spitalelor şi până la calitatea serviciilor.

Infrastructura rutieră a avut parte de eforturi de construcţie sporadice şi România rămâne în continuare codașă din punct de vedere al numărului de kilometri de autostradă construiți (2,7 km/ 1.000 km2).

În plus, încă de la intrarea în Uniunea Europeană, în 2007, „aderarea la zona euro a fost o ţintă mişcătoare”. Cea mai recentă dată avansată în acest sens este 2019.

„Toate aceste proiecte majore au nevoie de un angajament clar şi, mai presus de orice, de un consens politic puternic care să se întindă pe mai multe cicluri electorale”, este concluzia analiştilor de la BCR, care, de altfel, nu fac decât să repete concluziile multor altora.

2. Oprirea căderii libere a investițiilor

Investiţiile au scăzut cu o rată medie anuală de 5,6% în ultimele opt trimestre, mult mai rapid faţă de creşterea medie anuală a PIB-ului de 2,8%. Aceasta înseamnă „nu numai că a ţinut în loc revenirea economică, dar a redus şi creşterea potenţială sub 2% în ultimii doi ani, conform datelor comunicate de Comisia Europeană”.

Formarea brută de capital fix a scăzut în sectorul public cu 14% în termeni nominali din trimestrul al IV-lea 2012 până în trimestrul al II-lea 2014, deoarece proiectele de infrastructură „au fost lăsate de o parte”. 2012 şi 2014 au fost ani electorali, dar în aceeaşi categorie se încadrează şi anul 2013 când preşedintele ţării a fost revalidat printr-un referendum, nu fără o campanie electorală în toată regula.

„Spectrul creşterii impozitării a planat deasupra sectorului privat încă de la începutul lui 2013, iar în 2014 a devenit o certitudine”, arată raportul. Accizele pentru combustibili au fost majorate semnifictiv şi o nouă taxă specială pe construcţii a fost introdusă pentru companii.

Astfel, a scăzut disponibilitatea investitorilor de a face noi investiţii în domenii cheie precum extracţia petrolului, minerit, telecomunicaţii, agricultură, dar şi profitabilitatea companiilor a fost afectată.

„Este important de menţionat că valori persistent negative ale investiţiilor afectează creşterea potenţială. Reducerea PIB-ului potenţial simultan cu îngustarea deficitului de cerere agregată sugerează că reducerile de cheltuieli ar trebui să joace un rol important în procesul de consolidare fiscală de anul viitor”, spun analiştii BCR.

3. Absorbţia de fonduri europene. Până acum: „prea puţin şi prea târziu”

La peste şapte ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România este codaşă în atragerea fondurilor europene cu o rată de absorbţie mai mică de 40% din alocarea 2007 – 2013 (în octombrie 2014).

Chiar şi cu un an în plus acordat de UE pentru diminuarea riscului de a pierde sume alocate, România nu a putut să se ridice la nivelul celorlalte ţări din regiune, care au avut în 2013 rate de absorbţie cuprinse între 48,8% (Bulgaria) şi 78,3% (Estonia).

„Plăţile făcute de UE au crescut în ultimii doi ani, dar acestea au reprezentat în special decontări ale proiectelor lansate înainte de 2012”, constată BCR.

Comisia Europeană a detectat câteva puncte slabe care au împiedicat absorbţia de fonduri europene în toţi aceşti ani: managementul slab, sistemele de control şi practicile din achiziţii, planificarea inadecvată şi prioritizarea slabă obiectivelor şi nu în ultimul rând corupţia şi conflictele de interese.

„Fondurile europene sunt un punct sensibil, cu atât mai mult cu cât investiţiile au scăzut rapid. Investiţiile finanţate prin fonduri structurale şi de coeziune au o capacitate mai bună de sprijin a creşterii economice pe termen lung datorită stimulării productivităţii. Iar productivitatea muncii, nu este un lucru cu care România se poate lăuda”, spune raportul BCR.

4. Cadrul fiscal şi consolidarea bugetară

România trebuie să facă faţă nevoii de consolidarea fiscală suplimentară, în acord cu cele asumate în noul Compact Fiscal european şi în condiţiile unei colectări slabe a veniturilor la bugetul de stat precum şi a unei evaziuni fiscale ridicate, estimată la peste 16% din PIB (cea mai mare parte generată de TVA).

În timp ce guvernul a promis că va păstra cota unică de impozitare anul viitor (care este şi un an premergător alegerilor parlamentare), acelaşi guvern „nu a reuşit să ofere explicaţii convingătoare despre modalitatea de acoperire a golului bugetar în 2015”.

Mai mult, Comisia Europeană a redus estimarea de creştere economică potenţială şi totodată a diminuat ţinta de deficit bugetar structural la 1,2% din PIB, de la 1,4% pe metodologie ESA. În acelaşi timp FMI şi Comisia Europeană au agreat să mărească ţinta de deficit bugetar la 1,8% din PIB în 2015 (termeni cash) de la 1,4%. Rămâne de văzut dacă noile ţinte de deficit bugetar vor fi în concordanţă cu obiectivul fiscal pe termen mediu de 1% din PIB în 2015 (MTO) asumat în 2012.

Pentru moment, Comisia Europeană estimează un deficit bugetar structural de 2,5% din PIB în 2015.

5. Creşterea ocupării forţei de muncă şi a productivităţii

Cu una dintre cele mai scăzute rate de participare a forţei de muncă din Europa (~59%) şi un număr de salariați care reprezintă jumătate din totalul persoanelor ocupate (munca la negru nu este inclusă), piaţa muncii din România este în mare măsură subocupată.

Costurile reale cu forţa de muncă pe oră raportate la productivitate pun România într-o lumină favorabilă în comparaţie cu celelalte ţări din regiune.

„Partea mai puţin plăcută este că productivitatea totală din România este semnificativ mai mică decât în Cehia, Ungaria şi Polonia, în timp ce forţa de muncă ieftină din România se datorează preponderenţei activităţilor care utilizează forţă de muncă în mod intensiv. Fiind o economie bazată pe forţa de muncă, România are nevoie să angajeze mai mulţi oameni decât alte ţări pentru genera un PIB similar, ceea ce nu prea se întâmplă”, spune raportul BCR.

Mai mult, investiţiile directe noi „vor căuta să se bazeze îndeosebi pe forţa de muncă ieftină, în timp ce diferenţialul de productivitate dintre România şi celelalte ţări din regiune se va mări. Imediat ce noi oportunităţi se vor ivi în alte locuri, investitorii nu vor ezita să mute o parte sau toată producţia acolo”.

„A fi ieftin nu este întotdeauna o opţiune câştigătoare. Nu în cele din urmă, unele studii arată că investitorii urmăresc să plaseze banii în companii foarte eficiente şi nu în cele care înregistrează pierderi şi care aşteaptă să fie restructurate”.

6. Creşterea creditării neguvernamentale

Analiştii BCR nu se îndoiesc „că politica monetară relaxată a dat semnalul reducerii ratelor de dobândă, iar creditele în lei au accelerat în ultimul an (8,1% anual în octombrie). Reversul medaliei este că pe ansamblu creditarea neguvernamentală este tot în teritoriul negativ, deoarece componenta de valută se contractă mult mai rapid (-11% în octombrie) decât creşterea celei în lei”.

Mai mult, scăderea dobânzilor la credite s-a cam oprit din iunie 2014, ratele pentru creditele noi în lei fiind în jurul nivelului de 7%, de la aproape 10% în iulie 2013.

„Se pare că trebuie făcute mai multe pentru aducerea dobânzilor la un nivel care să ajute cu adevărat la aducerea creditării în zona pozitivă. Există în continuare un diferenţial mare de dobândă între creditele cu dobânzi fixe pentru perioade mai mici de un an şi cele cu dobânzi fixe pentru perioade între unul şi cinci ani. Aceasta arată că incertitudinea faţă de evoluţia dobânzilor la lei crește pe măsură ce orizontul de timp se depărtează.

7. Restructurarea şi listarea companiilor deţinute de stat

„Investiţia în principalii emitenţi ai Bursei de Valori Bucureşti (BVB) presupune asumarea unui parteneriat cu statul român, ca principal acţionar al companiilor listate din sectorul de energie şi utilităţi. În acest context, una din îmbunătăţirile aşteptate de investitori şi analişti deopotrivă vizează practicile de guvernanţă corporativă a companiilor listate şi deţinute majoritar de stat”.

La Transelectrica şi Transgaz, primele companii listate la BVB înaintea declanşării crizei financiare, analiştii constată îmbunătăţirea practicilor de guvernanţă corporativă. În schimb, pentru emitenţii nou-listaţi precum Romgaz şi Electrica „este încă loc de îmbunătăţiri semnificative. Calitatea raportărilor şi a bugetelor emise de aceste companii sunt doar câteva dintre aspectele care necesită îmbunătăţiri. În cazul companiilor strategice deţinute de statul român şi nelistate încă (precum producătorul termo de electricitate CE Oltenia sau Poşta Română), practicile de guvernanţă corporativă destul de discutabile din ultimii ani fac ca supravieţuirea acestora să fie condiţionată de un proces de restructurare drastică.

După două IPO-uri majore finalizate cu succes în 2013 şi 2014 pentru acţiunile Romgaz şi Electrica, guvernul pare decis să listeze şi producătorul de electricitate Hidroelectrica, captiv pentru moment într-o procedură de insolvenţă formală. Datorită paşilor legali necesari ieşirii din insolvenţă, listarea companiei va putea avea loc cel mai devreme, în ultimul trimestru din 2015.

Te-ar mai putea interesa și
CFR a primit trei oferte la licitații de peste 600 de milioane de lei pentru aparate de cale și traverse din beton
CFR a primit trei oferte la licitații de peste 600 de milioane de lei pentru aparate de cale și traverse din beton
CFR Infrastructură a primit două oferte la licitația de circa 417 milioane de lei pentru traverse din beton și o ofertă la licitația pentru aparate de cale montate pe traverse de beton,......
Bode: Masca de protecţie rămâne obligatorie şi după 1 august
Bode: Masca de protecţie rămâne obligatorie şi după 1 august
Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a afirmat că masca de protecţie va rămâne obligatorie în spaţii închise ...
CGS România, cel mai mare operator de call-centere, anunță o nouă rundă de angajări remote
CGS România, cel mai mare operator de call-centere, anunță o nouă rundă de angajări remote
Computer Generated Solutions (CGS) România, liderul pieței locale de business process outsourcing (BPO), vizează extinderea ...
Centura București: Se lucrează la montarea grinzilor la Pasajul Berceni
Centura București: Se lucrează la montarea grinzilor la Pasajul Berceni
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a postat luni imagini de pe șantierul Pasajului Berceni ...