Centralele pe cărbune ale CE Oltenia ar putea fi obligate să-și plătească singure certificatele de carbon. Bugetul de stat a suportat până acum un miliard de euro

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu a declarat că în acest moment prioritatea instituției este Complexul Energetic Oltenia, care “are un plan de restructurare de care nu s-a putut ține” și “va trebui în continuare negociat cu Comisia pe tema restructurării CE Oltenia”, amintind și că există motive obiective pentru care planurile de construire a celor două centrale pe gaze nu au avansat – creșterea prețurilor la turbinele pe gaze.

În contextul în care România a obținut acceptul Comisiei să mențină funcţionarea centralelor pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, l-am întrebat pe Chirițoiu dacă plata certificatelor de emisii pe care trebuie să le cumpere compania va mai fi asigurată de la bugetul de stat.

“O să primească bani, pentru ce vor primi bani? Vor primi bani din Fondul de Modernizare ca să-și facă centralele pe gaze. Deci aș spune nu, nu mai plătim certificatele, ar trebui să și le plătească singuri. Ajutorul de stat o să vină pentru investiții”.

„Cred că lucrurile merg în direcţia bună pe modul cum sunt gândite ajutoarele de stat. (…) Bătaia de cap acum sau presiunea imediată este pe Complexul Energetic Oltenia, care are un plan de restructurare de care nu s-a putut ţine – poate şi din vina lor, dar şi din cauza contextului internaţional. Preţurile la turbinele pe gaz au crescut, cererea a crescut, preţurile au crescut şi cum au fost gândite iniţial bugetele nu s-au realizat proiectele, nu s-au făcut licitaţii de două ori şi n-a venit nimeni la preţul din buget. Deci, întârzierea cumva e obiectivă şi va trebui negociat cu Comisia în continuare restructurarea Oltenia. Aici poate că asta se înţelege mai puţin. Avem doi parteneri de negociere pe zona asta, e foarte birocratic ce spun acum, dar Comisia Europeană e şi ea cum este. Deci, toată atenţia se focalizează pe discuţiile cu cei de la PNRR – aşa-numitul SG RECOVER. Ei desigur au o bâtă foarte mare că au bani, îţi aprobă sau nu-ţi aprobă sute de milioane, şi cumva ei sunt în conducerea acestui proces. Deci, prima interfaţă a Guvernului României sunt cei de la PNRR. PNRR-ul ăsta se va termina în iunie. (…) PNRR-ul la ce se uită? Se uită la decarbonare, pentru că el aşa a fost conceput. S-a spus: sunt atâţia bani şi minimum o treime trebuie să meargă pe digitalizare şi minimum o treime trebuie să meargă pe decarbonare şi atunci ei vin cu ţintele pe decarbonare şi de aici ideea de închideri de mine. Când se termină PNRR-ul, rămânem cu celălalt actor în joc, care e Direcţia Generală de Concurenţă a Comisiei, care se ocupă de ajutoare de stat, care priveşte altfel lucrurile”, a spus Chiriţoiu, citat de Agerpres.

El a subliniat că, deşi şi DG Competition este interesată de decarbonare, abordarea este ”un pic diferită”.

„Desigur, e interesată şi ea de decarbonare – obiective generale ale Comisiei – dar pentru cei de la DG Competition CE Oltenia este o companie cu probleme, statul vine să o ajute – ăsta se numeşte ajutor de stat – şi ei trebuie să aibă grijă ca aceste ajutoare de stat să nu fie excesive şi ca la sfârşit să nu primească mai mult ajutor decât e minimumul necesar şi să rămână viabilă. Undeva abordarea un pic diferită. Ca să rămână viabilă … cărbunele e scump, merită să fie închis, dar dacă închid, de exemplu, tot cărbunele imediat şi compania nu mai vinde nimic asta nu înseamnă că am făcut o companie viabilă. Am închis-o, dar scopul programului de restructurare este ca la sfârşit să ai o companie care funcţionează, indiferent dacă ea produce din cărbune sau din gaz ori din fotovoltaic. Deci, se schimbă undeva abordarea sau prioritatea. Nu ştiu exact ce va face. Aşteptările în Guvern sunt că totuşi PNRR-ul nu moare instantaneu şi că or să aibă grijă ca angajamentele pe care ni le luăm în faţa lor să nu le uităm din iulie 2026. Undeva să existe un mecanism, chiar dacă nu mai există PNRR-ul, să existe un mecanism de monitorizare a faptului că faci lucrurile alea pe care le-ai promis. Vedem, dar asta voiam să vă spun: uitaţi-vă şi la mecanismul ăsta al programului de restructurare a CEO, care este altceva decât programul de jaloane PNRR”, a explicat preşedintele autorităţii de concurenţă.

Din 2021, moment la care a fost aprobată prima versiune a planului de restructurare a CE Oltenia, și până acum, compania a primit de la bugetul de stat în total peste un miliard de euro, pentru a plăti mare parte din certificatele de carbon fără de care nu poate funcționa, dar pe care nu a avut bani să le plătească din resurse proprii.

Acum câteva zile, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că toate cele cinci grupuri ale CE Oltenia vor fi operaţionale în această iarnă, iar trei dintre ele vor continua să funcţioneze până în 2030, după ce s-a ajuns la un acord cu Comisia europeană în acest sens. Iar pentru grupurile Rovinari 6 şi Turceni 4 se caută soluţii pentru perioada de după august 2026.

Până în 2030, vor continua să funcţioneze:

Rovinari 4 – 310 MW

Rovinari 5 – 310 MW

Turceni 5 – 310 MW

”Pentru celelalte două – Rovinari 6 şi Turceni 4, fiecare cu o capacitate de 310 MW – analizăm scenariile tehnice de menţinere după 31 august 2026: fie în rezervă strategică, fie în conservare. De asemenea, vom păstra active grupurile Craiova 1 şi 2, precum şi Govora 3”, a mai transmis ministrul.