Cercetătorii de la UBB Cluj lucrează la o nouă generaţie de roboţi terapeutici

Proiectul va demara în martie 2014 şi va avea o durată de patru ani, fiind parte a unui grant al Comisiei Europene, în valoare de aproximativ 9 milioane de euro.

‘Studiile de specialitate arată că intervenţia psihologică susţinută, ca o extensie a ceea ce se întâmplă în cabinetul psihologului clinician sau a psihoterapeutului, poate eficientiza decisiv comportamentul uman şi răspunsul acestuia la tratamentul psihologic sau medical. Raţional însă, nu putem spera – din cauza resurselor limitate – să avem un psiholog pentru fiecare om, care să-l însoţească şi să-l consilieze în situaţii obişnuite de viaţă. În acest context, ideea institutului nostru este că putem avea un robo-psiholog care să aibă această funcţie. Nu este o utopie, ci viziune’, afirmă Daniel David, directorul Institutului de Psihoterapie, prin intermediul unui comunicat trimis sâmbătă Agerpres.

Practic, cercetările psihoterapeuţilor de la UBB vor trece la un alt nivel, unul extins la tratamentul diverselor afecţiuni psihice, plecând de la rezultatele obţinute deja în alte studii, în tratarea autismului.

Noii roboţi terapeutici vor fi mai inteligenţi şi mai flexibili, cu o autonomie crescută, capabili să reacţioneze la comportamentul copilului cu autism.

În urmă cu doi ani, o echipă de specialişti de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei din cadrul UBB a folosit un roboţel experimental, în încercarea de a determina câţiva copii care sufereau de autism să deprindă noţiuni de socializare. Roboţelul, numit Probo de inventatorii săi, doi studenţi belgieni, a fost introdus în ‘lecţiile’ copiilor pentru a-i ajuta să înveţe să spună lucruri simple, precum ‘bună ziua’ sau ‘mulţumesc’.

Robotul, care putea să zâmbească sau să se întristeze, să arate dezgust, frică sau furie, dar şi să îmbrăţişeze, a fost folosit de psihoterapeuţi ca element de joacă care poate transmite informaţii utile.

Potrivit profesorului Daniel David, studiile din ultimii ani arătaseră că micuţii care suferă de autism interacţionează, în anumite cazuri, mai bine cu roboţii decât cu oamenii, deoarece ei au timp să ‘citească’ cele câteva expresii faciale de care este în stare roboţelul, pe când complexitatea mimicii umane îi sperie.

În noul proiect sunt implicate şase universităţi, printre care şi Universitatea Babeş-Bolyai. Rolul echipei de la Institutul de Psihoterapie este de a oferi informaţii clinice inginerilor şi informaticienilor care vor concepe noua generaţie de roboţi.