Cererea lui Trump de creștere a bugetelor Apărării statelor NATO până la 5% din PIB, considerată complet nerealistă în Europa

Preşedintele ales al SUA, care pe 20 ianuarie îşi începe al doilea mandat, nu şi-a ascuns nici în mandatul din perioada 2017-2021 lipsa de entuziasm faţă de NATO. În viziunea lui Trump, europenii trebuie pur şi simplu să plătească mai mult dacă doresc să beneficieze în continuare de protecţia SUA. El a ameninţat inclusiv că ar putea lua în considerare ieşirea SUA din NATO dacă celelalte state membre „nu-şi plătesc facturile”.

„Noi avem între noi ceva ce se numeşte un ocean, nu-i aşa ? De ce plătim noi miliarde şi miliarde de dolari mai mult decât Europa?”, a spus Trump marţi la o conferinţă de presă. Europenii „îşi pot permite toţi” creşterea bugetelor Apărării la 5%, a susţinut el.

În prezent, numai 23 din cele 32 de state membre ale NATO ating ţinta de 2% din PIB pentru bugetele Apărării asumată în cadrul Alianţei. O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a cerut luna trecută statelor membre ale Alianţei să treacă la o „mentalitate de război” şi să îşi crească bugetele Apărării peste actualul angajament de 2% din PIB, motivând că „Rusia se pregăteşte de confruntări pe termen lung, cu Ucraina şi cu noi”.

Unele state membre ale Alianţei vorbesc despre creşterea acestui angajament la 3% din PIB, dar se menţin în continuare diviziuni pe acest subiect în rândul ţărilor europene.

Sunt ţări care vor trebui să-şi dubleze sau chiar să-şi tripleze bugetul militar, lucru dificil, remarcă un diplomat din cadrul Alianţei, acesta considerând totuşi că „trebuie să găsim o soluţie convenabilă pentru toată lumea”.

Aceasta este o „nebunie totală”, a comentat la rândul său despre cererea lui Trump un deputat social-democrat german, Ralf Stegner.

O creştere a bugetelor militare este însă inevitabilă, pentru că nu există „scăpare”, crede un fost secretar general adjunct al NATO, Camille Grand.

Dar procentul de 5% este „evident complet nerealist”, observă Ian Lesser, expert la German Marshall Fund, un think-tank american de la Bruxelles. O asemenea ţintă ar implica o creştere masivă a cheltuielilor militare, greu de imaginat în situaţia economică actuală, inclusiv pentru Statele Unite, al căror buget destinat Apărării este în prezent de 3,38%. Fiecare procent de PIB suplimentar presupune pentru statele UE încă aproximativ 200 de miliarde de euro.

La ora actuală „nu există voinţă politică, nici măcar pentru a merge până la 3%, cu excepţia câtorva ţări, printre care cele baltice”, constată la rândul său un alt diplomat din cadrul NATO. Un compromis va trebui totuşi găsit până la summitul din iunie. Dar „nu-mi pot imagina ceva peste 3%”, subliniază acest diplomat.

Donald Trump la rândul său „ar putea accepta ceva mult sub 5%, dacă esenţialul este cheltuit în SUA”, deci dacă industria americană de armament va fi principala beneficiară, anticipează Ian Lesser. Aceasta ar intra însă în contradicţie cu viziunea Franţei, care insistă ca fondurile alocate apărării să fie cheltuite în principal în UE, în industria militară europeană.

În orice caz, potrivit fostului secretar general adjunct Camille Grand, mesajul transmis de Trump este foarte clar: „Voi, europenii, trebuie să învăţaţi să vă apăraţi cu mai puţină Americă”.