Proiectul „Codului Ecologic şi de Mediu” pe care China intenţionează să îl adopte a fost prezentat joi pentru deliberare membrilor Adunării Naţionale Populare (ANP), care şi-a început sesiunea în aceeaşi zi la Beijing, a raportat publicaţia oficială Global Times.
În timpul unei conferinţe de presă organizate miercuri, Lou Qinjian, purtător de cuvânt al ANP, a afirmat că „odată cu intrarea Chinei într-o etapă de dezvoltare economică şi socială caracterizată prin tranziţia verde, există o nevoie crucială de a avea un cadru juridic mai riguros pentru protecţia mediului”, scrie Agerpres.
Acest document care conţine 1.242 de articole, este împărţit în cinci capitole care acoperă domenii precum controlul poluării, protecţia ecologică sau dezvoltarea verde şi cu emisii reduse de carbon.
Conform analistului Changhao Wei, de pe portalul specializat NPC Observer, China are peste 30 de legi şi 100 de regulamente administrative în acest domeniu.
Acest cod, pe lângă faptul că reuneşte numeroasele norme şi standarde existente oferind coerenţă, le va reformula şi pentru a rezolva incoerenţele şi a acoperi golurile juridice.
Potrivit lui Wei, este de aşteptat ca reglementarea să includă legi care să abordeze diferitele forme de poluare, precum şi norme care să protejeze animalele sălbatice şi insulele de coastă şi să abordeze probleme precum deşertificarea.
De asemenea, vor fi integrate legi privind eficienţa energetică, energiile regenerabile, producţia mai curată şi economia circulară.
„În absenţa unei legi specifice privind schimbările climatice, codul ridică dezvoltarea verde şi cu emisii scăzute de carbon la un statut juridic formal şi îi stabileşte principiile fundamentale”, a subliniat pentru Global Times Qin Tianbao, profesor de drept la Universitatea Wuhan, care a participat la redactarea proiectului.
Proiectul vine într-un moment de angajament faţă de problematica de mediu din partea gigantului asiatic. Joi, în raportul de activitate al guvernului prezentat de premier, a fost menţionat obiectivul de a reduce cu 17% emisiile de dioxid de carbon pe unitate de PIB în perioada 2026-2030.
Organizaţia internaţională de mediu Greenpeace a estimat că acest obiectiv „pune capăt unei lungi tradiţii de a stabili ţinte de intensitate energetică” şi pune în centrul atenţiei implicaţiilor pentru planurile climatice emisiile de carbon şi nu consumul de energie.
Cu toate acestea, ONG-ul a subliniat că, pe măsură ce economia chineză continuă să crească, iar eficienţa energetică stagnează, rapiditatea cu care se va reduce intensitatea consumului de carbon va depinde în mare măsură de cantitatea de energie regenerabilă care poate fi furnizată.
Deşi este cel mai mare emiţător de gaze cu efect de seră din lume, în ultimii ani China şi-a intensificat eforturile pentru a-şi atinge cele două obiective climatice: atingerea vârfului emisiilor de CO2 înainte de 2030 şi neutralitatea carbonului înainte de 2060.
Totodată, Beijingul s-a angajat, în noile sale planuri climatice pentru 2035, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră între 7 % şi 10 % faţă de nivelul maxim atins, iar consumul de energie nefosilică în China să reprezinte peste 30 % din consumul total de energie.