Cîțu, în primăvară: Mă aștept că efectele economice ale COVID-19 să fie minime. Statistica, azi: mergem spre forma de „L”. Riscuri severe

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, declara, pe 5 martie, pe pagina proprie de Faceook că se așteaptă ca efectele economice ale COVID 19 să fie minime și că, în urma intervențiilor statului, vom recupera integral eventualele pierderi în a doua parte a anului. A numit-o mereu “revenire în formă de V”. Statisticienii de la Comisia Națională de Prognoză, ale cărei cifre sunt folosite la calculul bugetului național, spun că revenirea tinde către forma de L și că avem riscuri severe în față până la finalul anului, chiar și un val doi al pandemiei.
Ionut Tudorica - mie, 02 sept. 2020, 18:36
Cîțu, în primăvară: Mă aștept că efectele economice ale COVID-19 să fie minime. Statistica, azi: mergem spre forma de

„Mă aștept că efectele economice ale COVID -19 să fie MINIME în condițiile unui răspuns rapid al politicilor fiscale (după răspunsul politicii monetare). Combinația politică fiscală și investiții în tehnologie vă RECUPERA INTEGRAL în partea a doua anului pierderea suferită la nivel global în primul trimestru”, scria pe pagina proprie de Faceook ministrul Finanțelor Florin Cîțu, în 5 martie.  

Prognoza de vară a Comisiei Naționale Strategie și Prognoză a găsit însă altceva după jumătatea anului. “Prelungirea stării de alertă în trimestrul III  va conduce la o revenire economică mai lentă decât estima guvernul în primăvară, întrucât reluarea activității economice nu se va face la capacitate deplină (…) Vor fi în continuare activități afectate, precum restaurantele, turismul, transportul de persoane, în special cel aerian. ”, scrie Comisia.

Riscurile sunt severe. Inclusiv al doilea val

Experții instituției comentează că “în general, riscurile care pot influenţa proiecţiile de creştere din acest an sunt severe şi interconectate, dublate de un grad ridicat de incertitudine cu privire la apariţia unui al doilea val pandemic, lipsa unui vaccin, viteza redresării principalilor parteneri comerciali, schimbări de comportament ale consumatorilor etc. (…) Viteza de recuperare a decelerării economice din trimestrul II pare să fie mai lentă decât s-a anticipat iniţial şi va evolua în concordanţă cu situaţia pandemiei”. 

Seceta mai lipsea

Un risc suplimentar, pe lângă cel indus de apariţia pandemiei, este aşteptat din partea sectorului agricol din cauza persistenţei secetei din prima parte a anului, cu efecte negative preponderent asupra culturilor de păioase.  

Scăderi și în următoarele trimestre 

Comisia continuă că probabilitatea unei reveniri cu întârziere a activităţii industriale condiţionată de mediul extern va fi principalul factor care ar putea conduce la o dinamică negativă a PIB-ului și în ultimele două trimestre.  

Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), economia românească a consemnat o scădere a volumului activităţii cu 3,9% (serie ajustată sezonier) în primul semestru al anului curent comparativ cu perioada corespunzătoare din 2019, dar la nivelul trimestrului II scăderea a fost de – 10,5%, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier, ca urmare a ajustării negative destul de abrupte a exportului FOB (-33,6% în valută) şi a producţiei industriale (-26,8% în volum) în condițiile încetinirii tranzacțiilor comerciale internaţionale pe ramurile cu valoare adăugată ridicată.

Factori noi în ecuație. De la V la L

Comisia enunță o serie de factori care au modificat prognozele mai optimiste din primăvară:

– Continuarea stării de alertă în perioada iunie-august pentru asigurarea protecţiei sănătăţii populaţiei; 

– Revenirea mai lentă a activităţii producţiei industriale, în corelaţie cu cereea externă; 

– Prezenţa condiţiilor meteo nefavorabile care au afectat productia vegetală începând din trimestrul al doilea. 

Acţiunea cumulată a acestor factori va determina o diminuare a activităţii economiei în semestrul al doilea, rezultatul fiind revizuirea în jos a dinamicii PIB cu circa 2 puncte procentuale pentru anul 2020, faţă de prognoza de primăvară, concomitent cu aplatizarea profilului trimestrial spre o formă intermediară între „V” şi „L”.

Te-ar mai putea interesa și
ONRC: 14.265 de firme au fost dizolvate în primele șase luni ale anului
ONRC: 14.265 de firme au fost dizolvate în primele șase luni ale anului
Numărul de firme dizolvate a crescut cu peste 18,4% în primele şase luni din 2021, la 14.265, faţă de 12.046 în perioada ianuarie - iunie 2020, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional......
Aproape trei sferturi dintre angajații din Covasna sunt plătiți cu salariul minim pe economie
Aproape trei sferturi dintre angajații din Covasna sunt plătiți cu salariul minim pe economie
Aproape 75% dintre angajaţii din judeţ sunt plătiţi cu salariul minim pe economie şi doar o parte dintre aceştia beneficiază ...
Iohannis: România trebuie să fie pregătită să facă față valului patru al pandemiei. Îi îndemn pe cei care nu s-au vaccinat să meargă să se vaccineze
Iohannis: România trebuie să fie pregătită să facă față valului patru al pandemiei. Îi îndemn pe cei care nu s-au ...
România trebuie să fie pregătită pentru a face faţă valului patru al pandemiei de COVID-19, iar cea "mai sigură" cale ...
Nissan estimează că va reveni pe profit în 2021, după trei ani de pierderi
Nissan estimează că va reveni pe profit în 2021, după trei ani de pierderi
Nissan Motor estimează că va reveni pe profit în anul fiscal 2021, după trei ani de pierderi, în urma măsurilor de ...