CNAS a economisit 3,2 miliarde de lei de când a introdus cardul electronic de sănătate

CNAS a economisit 3,2 miliarde lei după introducerea obligativităţii folosirii cardului electronic de sănătate pentru a beneficia de servicii medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate, spune instituţia la o solicitare a Ralucăi Zoiţanu, secretar al Patronatului Medicilor de Familie Bucureşti - Ilfov. Cardul electronic de sănătate este obligatoriu la medic de la 1 septembrie 2015. 
Cristina Şomănescu - joi, 06 sept. 2018, 11:13
CNAS a economisit 3,2 miliarde de lei de când a introdus cardul electronic de sănătate

CNAS a economisit 3,2 miliarde de lei de la 1 septembrie 2015 până la sfârşitul anului 2017, pe fondul obligativităţii folosirii cardului electronic de sănătate de către pacienţi şi furnizorii de servicii medicale – medici, spitale, laboratoare, farmacii, răspunde instituţia la o solicitare a Ralucăi Zoiţanu, secretar al Patronatului Medicilor de Familie Bucureşti – Ilfov. Economia pe care obligativitatea folosirii cardului de sănătate a adus-o la bugetul CNAS se datorează scăderii numărului de beneficiari de servicii medicale decontate de CAS, reiese din datele transmise de instituţie.

De la 1 septembrie 2015, majoritatea românilor care au peste 18 ani au primit servicii medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) în sistemul sanitar public, doar dacă au prezentat cardul de sănătate la furnizorul de servicii medicale în contract cu CAS. 

Numărul beneficiarilor de servicii medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) a scăzut după introducerea obligativităţii folosirii cardului de sănătate la orice furnizor de servicii medicale – medici, spitale, laboratoare, farmacii – în contract cu CAS.

Potrivit CNAS, în anul 2014, înainte de introducerea obligativităţii cardului electronic de sănătate, am avut 11,6 milioane de beneficiari de servicii medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate (CAS).

  • În 2015, numărul lor a scăzut la 10,1 milioane.
  • În 2016, am avut 9,58 milioane de beneficiari de servicii medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate.
  • În 2017: 9,6 milioane de beneficiari, spune CNAS.

DE CE a scăzut numărul beneficiarilor de servicii decontate de CAS? Pentru că nu s-au mai fraudat serviciile medicale, susţine CNAS. Medicii însă spun că scăderea e influenţată şi de blocarea recurentă a sistemelor informatice ale CNAS, care a descurajat pacienţii să mai revină la medic. 

Blocajul repetat al sistemelor informatice ale CNAS realizează evidente beneficii pentru CNAS şi reduce obligaţiile de decontare către furnizori, realizând pierderi constante pentru cabinete, ambulatorii, spitale ori alţi furnizori de servicii medicale, ne-a semnalat adesea Societatea Naţională de Medicina Familiei, unul dintre cele mai reprezentative foruri ale medicinei de familie.

„Din toate comunicatele de presă şi declaraţiile oficiale ale reprezentanţilor medicilor de familie putem presupune însă şi că acea scădere (a numărului de beneficiari de servicii medicale decontate de CAS n- red) se datorează deselor probleme ale sistemului informatic, despre care aţi scris şi dumneavoastră. Adică CNAS spune mereu că este vorba de fraudă – şi cu siguranţă există si un procent de servicii fraudate, ca în orice sistem de asigurări, vezi Medicare în SUA. Dar aici scăderea poate fi şi pentru că, atunci când merg foarte greu serverele, unii pacienţi pur şi simplu renunţă, nu revin la medic când sistemul informatic al cardului merge”, a spus pentru Economica.net Raluca Zoiţanu, secretar al Patronatului Medicilor de Familie din Bucureşti şi judeţul Ilfov.

Economica.net a scris pe larg despre repetatele blocaje ale sistemelor informatice ale CNAS: Radiografia rateurilor pe care le-au dat sistemele informatice ale CNAS care au costat peste 154 de milioane de euro

Informatizarea sistemului sanitar românesc a costat 172,55 de milioane de euro şi a constat în implementarea şi funcţionarea următoarelor componente: sistemul informatic unic integrat (SIUI), reţeta electronică (SIPE), cardul electronic de sănătate (CEAS) şi dosarul electronic de sănătate (DES).
Defalcat, SIUI a costat circa 123,98 de milioane de euro; sistemul cardului naţional de sănătate a costat în jur de 19,47 de milioane de euro; sistemul reţetei electronice a costat circa 10,66 de milioane de euro.

Iată răspunsul CNAS la solicitarea trimisă de Raluca Zoiţanu, referitoare la economiile realizate de CNAS după introducerea sistemului informatic de prescripţie electronice şi al cardului electronic de asigurări de sănătate.

Din 2014 şi până în 2017 s-au schimbat foarte multe lucruri care afectează această analiză în forma ei apărută în presă la momentul respectiv. Din 1 septembrie 2015, prima mare schimbare este introducerea cardului de sănătate, apoi, treptat, a unor contracte cost-volum/cost-volum-rezultat. Totdată, nu a fost vorba niciodată, și nici nu poate fi vorba, despre economie. Bugetul pe care îl are la dispoziție Casa (CNAS n.red) este o sumă pe care trebuie să o folosească pentru a acoperi nevoile asiguraților, şi orice element care eficietizează cheltuirea banului public ajută la acoperirea a cât mai multor nevoi. Orice sumă care a fost „salvată” prin folosirea corectă a cardului a oferit CNAS posibilitatea distribuției spre alte proiecte. Acestea fiind spuse, vă ofer un calcul orientativ cu elemente comparabile anului pe care îl oferiţi drept punct de referință, 2014, care să răspundă întrucâtva întrebării adresate.
Aşadar, în anul 2014 au fost 11,6 milioane de beneficiari (de servicii medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate n- red.), fără a exista cu adevărat un mecanism prin care să se controleze raportările duble sau alte modalități de fraudare a sistemului.
În 2015, odată cu introducerea cardului de sănătate, numărul beneficiarilor (de servicii medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate n- red.) a scăzut la 10,1 milioane. Stricteţea impusă de folosirea cardului a dus la ceea ce numiţi dumneavoastră o „economie” de 474,6 milioane lei. În fapt, a fost vorba despre o scădere a gradului de fraudare a sistemului și o posiblitate oferită CNAS de folosire a acestor fonduri pentru acoperirea altor nevoi.
Tendința s-a menținut și în anii următori. În 2016, beneficiarii au fost în număr de 9,58 milioane (de servicii medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate n. red.). Fondurile care au rezultat din folosirea sistemului cardului de sănătate au crescut la 1,24 miliarde de lei. Este momentul în care a fost demarată o a doua etapă a tratamentului cu interferon free (un număr de 12.000 de pacienți eligibili), pentru a exemplifica doar cu unul dintre proiectele de anvergură ale CNAS.
În fine, anul 2017 arată deja o maturizare a sistemului, a folosirii acestuia, cu 9,6 milioane de beneficiari (de servicii medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate n. red.) şi cu o „economie” de 1,5 miliarde de lei.
Am putea evidenția și faptul că sistemul cardului a dus și la creșterea costului per asigurat, ceea ce arată diferenţa pozitivă între momentul de dinainte și de după introducerea cardului de sănătate.
Închei prin a vă reaminti că cel mai bun exemplu de folosire a banilor realizați prin folosirea eficientă a cardului a fost posiblitatea încheierii unui număr important de contracte cost-volum (exemplu, Oncologie) și cost-volum-rezultat (tratamente interferon free), înființarea și finanțarea centrelor de permanență, sau creșterea numărului de beneficiari pentru programele de sănătate, spune CNAS la solicitarea trimisă de secretarul Patronatului Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov.

Te-ar mai putea interesa și
Transelectrica se va împrumuta, prin credite și obligațiuni, pentru a finanța modernizarea și extinderea rețelei electrice
Transelectrica se va împrumuta, prin credite și obligațiuni, pentru a finanța modernizarea și extinderea rețelei electrice
Transelectrica va utiliza credite bancare și va emite obligațiuni pentru a finanța, parțial, lucrările din programul de investiții aferent perioadei 2021-2025, potrivit unui document al......
Bucureştiul se apropie de „roşu”. Rata de incidenţă creşte din nou până la 2,57
Bucureştiul se apropie de „roşu”. Rata de incidenţă creşte din nou până la 2,57
Rata de incidenţă în Municipiul Bucureşti a crescut şi azi până la 2,57 la mia de locuitori în ultimele 14 zile. ...
UE pune la dispoziţie şapte miliarde de euro pentru proiecte-cheie de infrastructură
UE pune la dispoziţie şapte miliarde de euro pentru proiecte-cheie de infrastructură
Comisia Europeană a lansat săptămâna trecută o cerere de propuneri, în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei ...
CEC Bank lansează pachetele de cont curent 100% digitale pentru persoanele juridice IMM și PFA-uri
CEC Bank lansează pachetele de cont curent 100% digitale pentru persoanele juridice IMM și PFA-uri
CEC Bank lansează pachetele de cont curent ce pot fi accesate 100% online de către IMM-uri și PFA-uri. Noile pachete sunt ...