CNAS răspunde: Sumele din raportul Curţii de Conturi nu sunt definitive

CNAS precizează că unele dintre concluziile raportului au fost contestate în cadrul procedurii de audit, deoarece unele dintre recomandările Curţii de Conturi sunt ‘inaplicabile practic’.

Citeşte şi: Casa de Sănătate a validat reţete pe numele a sute de pacienţi morţi – Curtea de Conturi

Potrivit sursei citate, în privinţa sumelor plătite de pacienţi pentru unele medicamente din programul naţional de diabet, în conformitate cu legislaţia în vigoare, compensarea de 100% se aplică la echivalentul terapeutic cel mai ieftin, fiind la alegerea asiguratului dacă optează pentru acest medicament sau pentru un altul cu aceleaşi substanţe active, dar mai scump, caz în care diferenţa de preţ este suportată de asigurat din surse proprii.

‘În ceea ce priveşte eliberarea de prescripţii medicale pentru persoanele decedate, menţionăm că raportul Curţii de Conturi vizează perioada anilor 2012 – 2014, când încă nu se introdusese cardul naţional de sănătate. În prezent, posibilitatea emiterii unor asemenea prescripţii a fost diminuată considerabil, deoarece la scurt timp după raportarea decesului titularului către serviciile de evidenţă a persoanelor cardul devine inactiv’, a explicat CNAS în comunicatul de presă.

Conform CNAS, există posibilitatea prescrierii şi eliberării de reţete după data decesului pacientului, ceea ce constituie o neregulă, dar şi a prescrierii şi eliberării de reţete înaintea data morţii beneficiarului pentru o perioadă de timp care se întinde şi după deces, caz în care nu se poate vorbi despre o neregulă sau o intenţie de fraudare.

CNAS mai informează totodată că diferenţa dintre numărul pacienţilor beneficiari de dializă şi cel înscris în Registrul Renal Român apare deoarece există în unele cazuri un decalaj de ordinul săptămânilor între momentul începerii tratamentului şi înscrierea în registru. Insuficienţa renală cronică este o afecţiune gravă, cu risc vital imediat, care nu poate fi tratată în funcţie de îndeplinirea unor formalităţi birocratice, arată sursa citată.

‘Chiar dacă sumele din raport par mari, acestea nu reprezintă decât 0,4% din totalul fondurilor de 2,24 miliarde lei utilizate pentru programul naţional de diabet în perioada celor trei ani auditaţi. La suma respectivă s-a ajuns prin evaluarea datelor din sistemul informatic, iar Curtea de Conturi a stabilit ca această sumă să facă obiectul unor controale. În mod uzual, controalele în teren arată că sumele estimate iniţial sunt mai mari decât cele efective. Acolo unde vom constata în mod cert nereguli, vom imputa celor responsabili sumele respective, cu tot cu penalităţile prevăzute de lege’, a declarat Radu Ţibichi, preşedinte interimar al CNAS, prin intermediul comunicatului de presă.

Citeşte şi: Spitalele au cumpărat aceleaşi medicamente de la aceiaşi furnizori, la preţuri diferite – Curtea de Conturi