Comisia Europeană a inițiat o dezbatere publică referitoare la ajutoarele de stat pentru dezvoltarea reţelelor de comunicaţii în bandă largă

Comisia Europeană a lansat vineri o consultare prin care invită statele membre şi alte părţi interesate să îşi prezinte opiniile şi observaţiile cu privire la actualele norme ale UE privind ajutoarele de stat aplicabile sprijinului public pentru dezvoltarea reţelelor de comunicaţii în bandă largă, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar, relatează Agerpres.
Economica.net - vin, 11 sept. 2020, 14:22
Comisia Europeană a inițiat o dezbatere publică referitoare la ajutoarele de stat pentru dezvoltarea reţelelor de comunicaţii în bandă largă

Consultarea publică face parte dintr-o evaluare globală de către Comisie a normelor relevante, pentru a stabili dacă acestea sunt încă adecvate scopului lor sau dacă vor trebui actualizate în lumina recentelor evoluţii tehnologice şi ale pieţei. Toate părţile interesate pot participa la consultarea publică până la 5 ianuarie 2021.

Orientările privind ajutoarele de stat pentru reţelele de comunicaţii în bandă din 2013 le permit statelor membre să ofere sprijin pentru dezvoltarea reţelelor în bandă largă, sub rezerva anumitor condiţii. În special, acestea permit investiţii publice în cazul în care există o disfuncţionalitate a pieţei, iar aceste investiţii aduc o îmbunătăţire semnificativă a pieţei în ceea ce priveşte disponibilitatea serviciilor, capacitatea, vitezele şi concurenţa (schimbare semnificativă). Acest lucru garantează concentrarea intervenţiilor publice asupra unor domenii care, altfel, ar fi delăsate din cauza lipsei interesului comercial de a investi în ele, şi care sprijină tehnologiile de ultimă generaţie.

În acelaşi timp, orientările vizează şi protejarea investiţiilor private, prevăzând că nu se poate face nicio intervenţie publică acolo unde operatori privaţi au investit sau au planificat în mod credibil să investească şi promovând concurenţa loială prin intermediul unor proceduri de selecţie competitive, al neutralităţii tehnologice şi al unor cerinţe privind accesul liber, în beneficiul tuturor cetăţenilor şi al întreprinderilor europene.

În plus, Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare (RGECA) scuteşte statele membre de obligaţia de a notifica măsurile de ajutor care sprijină dezvoltarea reţelelor de comunicaţii în bandă largă în zone în care nu există infrastructură din aceeaşi categorie sau dezvoltarea acesteia nu este planificată în mod credibil pentru viitorul apropiat, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiţii.

De la adoptarea, în 2013, a Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru reţelele de comunicaţii în bandă largă şi a normelor RGECA relevante, în 2014, tehnologiile de comunicaţii în bandă largă s-au îmbunătăţit în mod semnificativ, iar nevoile utilizatorilor au crescut, impunând o lăţime de bandă mai mare, precum şi o îmbunătăţire a reţelelor în ceea ce priveşte alţi parametri, precum timpul de aşteptare, disponibilitatea şi fiabilitatea.

Scopul consultării publice este de a stabili dacă orientările privind ajutoarele de stat pentru comunicaţiile în bandă largă şi dispoziţiile relevante din RGECA şi-au îndeplinit obiectivele, efectul pe care acestea l-au avut asupra pieţei şi a concurenţei şi dacă acestea trebuie actualizate în lumina recentelor evoluţii tehnologice şi de pe piaţă, precum şi a noilor obiective ale politicii digitale a UE. În cadrul consultării, Comisia urmăreşte să evalueze eficacitatea, eficienţa, coerenţa, relevanţa şi valoarea adăugată europeană a normelor existente, în conformitate cu cerinţele privind o mai bună legiferare.

Transformarea digitală a Europei depinde de reţelele de înaltă calitate, care sunt esenţiale pentru conectarea regiunilor din Uniunea Europeană şi care contribuie la o economie socială de piaţă mai competitivă şi mai durabilă. Consultarea publică îi va permite Comisiei să stabilească dacă normele existente privind ajutoarele de stat referitoare la sprijinul public pentru dezvoltarea reţelelor de comunicaţii în bandă largă sunt încă adecvate scopului lor şi pot face faţă provocărilor specifice viitorului digital al Europei, a declarat vicepreşedintele executiv Margrethe Vestager, responsabil cu politica în domeniul concurenţei.

Te-ar mai putea interesa și
Divizia de regenerabile a celui mai bogat ucrainean vrea de nouă ori mai multe capacități în România, după primele două proiecte finalizate deja la noi. Interviu cu John Stuart, CEO DRI
Divizia de regenerabile a celui mai bogat ucrainean vrea de nouă ori mai multe capacități în România, după primele ...
John Stuart este CEO al  DTEK Renewables International (DRI), divizia de regenerabile a conglomeratic energetic ucrainean DTEK, controlat de Rinat Ahmetov, cel mai bogat ucrainean. DRI este din ce......
Virgil Ichim pleacă de la conducerea Allianz-Țiriac Pensii Private începând cu data de 30 aprilie 2024
Virgil Ichim pleacă de la conducerea Allianz-Țiriac Pensii Private începând cu data de 30 aprilie 2024
Virgil Ichim, CEO Allianz-Țiriac Pensii Private, pleacă de la conducerea companiei începând cu data de 30 aprilie 2024, ...
Aquila finalizează tranzacția prin care a preluat Parmafood
Aquila finalizează tranzacția prin care a preluat Parmafood
Aquila, distribuitorul pentru piața bunurilor de larg consum din România și Republica Moldova, a finalizat tranzacția ...
Antibiotice Iași vrea să își crească substanțial productivitatea cu ajutorul digitalizării. Contract cu un gigant din IT
Antibiotice Iași vrea să își crească substanțial productivitatea cu ajutorul digitalizării. Contract cu un gigant din IT
Antibiotice Iași (ATB) vrea să își crească productivitatea cu 25% până în 2030 cu ajutorul accelerării procesului ...