Comisia Europeană deblochează 750 milioane de euro pentru proiecte de infrastructură prioritare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Aceste proiecte vor aborda aspecte legate de securitatea aprovizionării şi sunt destinate să ajute să pună capăt izolării energetice a unor state membre. Ele vor contribui, de asemenea, la realizarea pieţei interne a energiei a UE şi la integrarea surselor de energie regenerabilă în reţeaua de energie. Finanţarea UE va accelera investiţiile în realizarea de interconexiuni transfrontaliere, atrăgând fonduri publice şi private.

‘Este un pas crucial. O asemenea sumă imensă a sprijinului financiar al UE va reprezenta un aport foarte important. Prezenta criză din Ucraina subliniază importanţa modernizării infrastructurii energetice şi construirii de interconexiuni lipsă între statele membre, în scopul de a spori securitatea energetică în UE. Statele membre se pot ajuta unele pe altele cu resurse energetice dacă sunt bine conectate’, a declarat comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, citat într-un comunicat.

În cadrul Mecanismului Conectarea Europei au fost alocate în total 5,85 de miliarde de euro pentru realizarea de proiecte de infrastructură energetică în perioada 2014-2020.

Pentru a solicita finanţare, un proiect trebuie să facă parte din lista ‘proiectelor de interes comun’ adoptată de Comisia Europeană în octombrie 2013. Este vorba despre 250 de proiecte cheie de infrastructură energetică de pe urma cărora ar urma să beneficieze cel puţin două state membre. Totuşi, pentru a beneficia de cofinanţare un proiect trebuie să îndeplinească criterii stricte, respectiv ca analiza costului să indice beneficii semnificative pentru securitatea aprovizionării, iar proiect să beneficieze deja de alocări transfrontaliere din partea autorităţilor de reglementare competente sau din partea agenţiei care reuneşte autorităţile de reglementare în domeniu.

Cofinanţarea UE nu va depăşi 50% din costurile eligibile, putând urca până la 75% doar în cazurile în care proiectele vor contribui semnificativ la ameliorarea securităţii energetice sau la creşterea solidarităţii între statele membre în domeniu. Termenul limită pentru depunerea cererilor de finanţare este 19 august 2014, iar Comisia va decide până în noiembrie 2014 ce proiecte vor beneficia de finanţare.

România este implicată în şapte proiecte dintre cele 250 de proiecte-cheie de infrastructuri energetice incluse pe lista dată publicităţii în octombrie 2013 de Comisia Europeană şi care vizează priorităţile în domeniu până în 2020.

Pe lista de proiecte prioritare de infrastructură a UE se află întărirea capacităţii reţelei de transport de electricitate între România şi Bulgaria, care presupune construirea unui circuit dublu de 159 km între staţia de 400 kV de la Cernavodă şi cea de la Stâlpu de 220/110 kV, care va fi înlocuită cu una de 400/110 kV. Un al doilea proiect pe electricitate inclus pe lista de priorităţi a UE este realizarea interconectării România-Serbia, între staţiile Reşiţa şi Pancevo (Serbia), dar şi a liniilor interne între Porţile de Fier şi Reşiţa, Reşiţa şi Timişoara/Săcălaz şi respectiv Arad-Timişoara/Săcălaz.

Pe gaz, România trebuie să integreze sistemul de transport şi livrare a gazului, asigurând curgerea reversibilă la punctul de la Isaccea şi realizând interconectarea reţelei naţionale cu conducta de Tranzit 1 din Bulgaria. Un al doilea proiect pe gaz în care este implicată România este cel privind creşterea capacităţii de depozitare a gazului în sud-estul Europei, ceea ce presupune dublarea capacităţii Depomureş la 600 milioane metri cubi şi creşterea capacităţii de extragere şi injectare a gazelor cu 4 milioane de metri cubi pe zi.

Proiectul de interconectare Azerbaidjan-Georgia-România (AGRI) se află şi el pe lista proiectelor prioritare ale UE în următoarea perioadă de programare. Acesta presupune modernizarea şi extinderea conductei AGRI între Constanţa, Arad şi Csanadpalota, precum şi construcţia unui terminal pentru Gaz Natural Lichefiat (GNL) la Constanţa.

De asemenea, este inclusă în lista de proiecte prioritare şi ruta geografică iniţială a Nabucco Vest, deşi proiectul nu mai este numit în acest fel, ce presupune construirea unei conducte de 1.318 km care să asigure o capacitate de livrare de 6,1 milioane metri cubi României, Bulgariei şi Ungariei şi 52 milioane metri cubi Austriei.

Nu în ultimul rând, figurează pe listă proiectul de transport a gazului din Azerbaidjan şi Turkmenistan către România, care implică, în ceea ce priveşte ţara noastră, construcţia unei conducte submarine care să asigure legătura cu Georgia, cunoscută sub numele de ‘White Stream’. Aceasta ar urma să aibă o lungime totală de 1.250 km şi va avea o capacitate zilnică de 46 milioane de metri cubi pe zi.