CE propune noi cote obligatorii de refugiaţi si amenzi pentru statele care le refuză

Comisia Europeană a propus miercuri oficial instituirea unui mecanism automat şi permanent de împărţire a migranţilor prin cote obligatorii între statele Uniunii Europene, precum şi obligarea statelor membre care nu acceptă acest mecanism să plătească amenzi de 250.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat, relatează agenţiile AFP şi EFE.
Economica.net - mie, 04 mai 2016, 13:18
CE propune noi cote obligatorii de refugiaţi si amenzi pentru statele care le refuză

Propunerile au fost avansate în cadrul revizuirii regulamentului de la Dublin, ce reglementează soluţionarea cererilor de azil în Uniunea Europeană.

Noul sistem de cote obligatorii de refugiaţi vine suplimentar faţă de cel adoptat în luna septembrie şi care prevede redistribuirea a 160.000 de migranţi. Mecanismul propus miercuri de Comisia Europeană are în vedere redistribuirea tuturor solicitanţilor de azil care vor ajunge de acum înainte în Uniunea Europeană. Sistemul ar urma să fie declanşat de îndată ce o ţară aflată în prima linie a sosirii migranţilor găzduieşte un număr de migranţi ce depăşeşte cu 50% cota ei de referinţă.

Astfel, fiecărei ţări a Uniunii Europene i se va aloca un procent din totalul migranţilor extracomunitari veniţi în UE, pe baza unui algoritm ce va lua în calcul populaţia fiecărei ţări, PIB-ul ei şi numărul de refugiaţi deja primiţi. Dacă numărul migranţilor veniţi din afara UE depăşeşte cu 50% cota de referinţă a unei ţări anume, atunci se va activa automat mecanismul de redistribuire a migranţilor.

Comisia Europeană susţine că astfel va fi promovată migraţia legală şi va fi descurajată migraţia de masă de care profită în prezent traficanţii. Sistemul de redistribuire a migranţilor poate fi corectat punctual pentru a se asigura protecţia copiilor neînsoţiţi şi dreptul la reîntregirea familiilor.

Dacă un stat refuză să preia migranţii care îi vor fi repartizaţi conform acestui sistem, atunci acel stat va trebui, conform acestei propuneri, să plătească o amendă de 250.000 de euro pentru fiecare migrant, bani ce ar urma să fie alocaţi statului unde în final rămâne refugiatul respins.

‘Nu există solidaritate a la Carte în această Uniune’, a spus în faţa presei vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, cel care a prezentat proiectul. ‘Există o cale de a arăta solidaritate în situaţia în care nu poţi prelua refugiaţii care îţi sunt alocaţi’, astfel a justificat el propunerea privind plata a 250.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat.

Surse comunitare admit că această sumă este exagerată, dar menţionează că ea a fost avansată pentru a ‘descuraja’ statele să se opună aplicării unui asemenea mecanism.

Dacă va fi adoptat, sistemul cotelor permanente va fi obligatoriu numai pentru 25 dintre cele 28 de state membre ale UE, întrucât Marea Britanie, Irlanda şi Danemarca beneficiază, conform tratatelor europene, de o derogare de la aplicarea deciziilor din domeniul Justiţie şi Afaceri Interne. Totuşi, ele vor putea să participe voluntar la acest mecanism de relocare.

Având în vedere că în prezent migranţii veniţi mai ales din Orientul Mijlociu şi Africa se îndreaptă cu predilecţie către statele cele mai dezvoltate ale blocului comunitar sau către cele care oferă ajutoarele sociale cele mai generoase, în propunerea de miercuri Comisia Europeană a cerut să fie sancţionaţi acei migranţi care nu depun cererea de azil de îndată ce au intrat în UE sau care, în timp ce această cerere le este examinată, pleacă înspre alte state. De asemenea, solicitanţii de azil vor avea dreptul să primească ajutoare sociale numai în ţara unde vor fi repartizaţi conform cotelor.

Pentru aplicarea acestor cote, actualul Birou European de Sprijin va fi reorganizat şi va deveni Agenţia Uniunii Europene pentru Azil. De asemenea, va fi îmbunătăţit şi sistemul Eurodac, în care sunt stocate amprentele digitale ale migranţilor, pentru a se facilita expulzarea celor care nu au dreptul să primească azil. Propunerile mai includ şi măsuri pentru grăbirea examinării cererilor de azil.

Pentru a intra în vigoare, acest plan de revizuire a regulamentului de la Dublin trebuie validat de Parlamentul European şi apoi de statele membre ale UE prin majoritate calificată.

Statele Grupului de la Vişegrad (Cehia, Polonia, Ungaria şi Slovacia) au anunţat deja că resping iniţiativa Comisiei Europene.

Propunerea ‘este lipsită de sens, ea încalcă drepturile statelor membre ale UE’, a reacţionat ministrul polonez de interne, Mariusz Blaszczak, în timp ce şeful diplomaţiei de la Varşovia, Witold Waszczykowski a afirmat glumind că iniţiativa executivului comunitar ‘sună mai degrabă ca o păcăleală de 1 aprilie’.

La rândul său, şeful diplomaţiei ungare, Peter Szijjarto, a calificat drept ‘şantaj’ ideea Comisiei Europene de a sancţiona cu amenzi statele care nu acceptă noile cote obligatorii de migranţi. Această propunere este ‘inacceptabilă şi neeuropeană’. Şeful diplomaţiei ungare a avertizat că însuşi ‘conceptul de cote este un eşec’, amintind de cotele obligatorii adoptate în luna septembrie, prin care s-a decis împărţirea între statele UE a 160.000 de migranţi, dintre care până în prezent au fost redistribuiţi numai 1.441.

Ministrul ceh de externe, Lubomir Zaoralek, a apreciat că propunerea înaintată de Comisia Europeană ar trebui adoptată numai prin consensul statelor blocului comunitar, el deplângând faptul că executivul comunitar repune acum în discuţie o iniţiativă ce a mai fost evocată în ultimele luni – mai ales de cancelarul german Angela Merkel – fără ca ea să fi întrunit un sprijin substanţial. Comisia ‘nu ar fi trebuit să propună ceva ce ne divizează, care nu ajută la nimic’, a subliniat şeful diplomaţiei cehe.

La dificultatea aplicării cotelor decise în septembrie a făcut referire şi ministrul slovac de interne, Robert Kalinak. ‘În condiţiile unor discuţii atât de sensibile, se pune pe masă o propunere care ne întoarce cu nouă luni în urmă şi care în anumite aspecte nu ţine cont de realitate’, a subliniat oficialul slovac.

Anul trecut au ajuns în Europa peste un milion de migranţi veniţi din ţările Africii, Orientului Mijlociu şi Asiei. Unii sunt refugiaţi care au fugit de războaie, în timp ce alţii vin în Europa motivaţi de dorinţa unui trai mai bun, aceştia din urmă fiind consideraţi migranţi economici.

miţi.

Te-ar mai putea interesa și
Bruxellesul propune un nou ajutor financiar european pentru Ucraina, de până la 9 miliarde de euro
Bruxellesul propune un nou ajutor financiar european pentru Ucraina, de până la 9 miliarde de euro
Bruxellesul propune ''o nouă asistenţă macrofinanciară excepţională'' pentru Ucraina, în valoare de până la 9 miliarde de euro, a anunţat miercuri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von......
România, primul partener comercial al Republicii Moldova. Schimburile comerciale au depăşit 2,4 miliarde de dolari în 2021
România, primul partener comercial al Republicii Moldova. Schimburile comerciale au depăşit 2,4 miliarde de dolari în ...
România este primul partener comercial al Republicii Moldova, la finele anului 2021 fiind înregistrată o valoare record ...
Veeam Software: Plata răscumpărării datelor în urma unui atac cibernetic nu asigură posibilitatea recuperării acestora. În 2021, doar 19% dintre organizații au reușit să-și recupereze datele fără a plăti răscumpărarea
Veeam Software: Plata răscumpărării datelor în urma unui atac cibernetic nu asigură posibilitatea recuperării acestora. ...
Plata răscumpărării datelor în urma unui atac cibernetic nu asigură posibilitatea recuperării acestora, 94% dintre ...
Reguli noi pe piaţa de energie electrică. Contorul de energie se citeşte la maximum trei luni
Reguli noi pe piaţa de energie electrică. Contorul de energie se citeşte la maximum trei luni
Au apărut reguli noi pe piaţa de energie electrică. La fiecare trei luni, un reprezentant al distribuitorului de energie ...