Consiliul Fiscal: Pachetul fiscal poate duce la evitarea retrogradării țării. Poate reduce deficitul bugetar sub 8% din PIB în 2025

Pentru 2025, reducerea/prioritizarea unor cheltuieli cu investiții publice (ce ar fi prevăzute în următoarele pachete de măsuri) ar duce deficitul bugetar în jur de 7,5% din PIB. Măsurile de corecție a deficitului bugetar trebuie să se regăsească în proiectul de rectificare bugetară și să fundamenteze noua traiectorie a deficitului bugetar.

Analiza CF are în vedere efecte de runda întâi, existând însă și efecte de runda a doua care privesc dinamica PIB-ului în relație cu măsurile adoptate de corecție a deficitului bugetar. Efectele de runda a doua nu pot fi precumpănitoare în dauna celor de runda întâi, nu au cum să erodeze în mod decisiv impactul pozitiv al acestor măsuri asupra deficitului bugetar în 2025 și 2026.

Corecția bugetară, care înseamnă reducere de absorbție internă (ce afectează venituri personale, încasări ale firmelor), este prețul pe care trebuie să îl plătim pentru a asigura sustenabilitatea datoriei publice și evita o ajustare mai severă.

Situația foarte gravă a bugetului și riscul de downgrade

România face parte din cele opt state din UE care se află sub incidența procedurii de deficit excesiv (PDE), având cel mai mare dezechilibru bugetar. Este bine că s-a ajuns la un acord cu Comisia Europeană ca ajustarea macroeconomică (a deficitului bugetar) să se întindă pe mai mulți ani, considerând reformele implicate și magnitudinea corecției – de la peste 9% din PIB, dacă se ține cont de impactul deplin al recalculării pensiilor, la sub 3% din PIB. În noiembrie 2024, Consiliul UE a aprobat Planul Bugetar-Structural (PBS) al României.

Deficitul bugetar ajuns la 9,3% din PIB (ESA) (8,65% în metodologia cash) în 2024 (cel mai mare din UE), care este superior celui din anul pandemiei (9,2%), s-a adâncit, în principal, prin creștere de cheltuieli permanente.

Deficitul bugetar este însoțit de un deficit de cont curent, care a fost în 2024 de peste 8% din PIB, cel mai mare în regiune – cu finanțare preponderent prin împrumuturi.

Suntem obligați de circumstanțe să fim prociclici (când economia încetinește), fiindcă s-a greșit mult în politica bugetară în ultimii ani (prin prociclicitate când economia se redresa după pandemie și criza energiei).

Există o povară suplimentară a creșterii cheltuielilor militare. Reducerea evaziunii fiscale ne poate ajuta în aceasta privință, având în vedere deficitul de încasare al TVA de aproximativ 30%.

Pachetul de corecție bugetară 2025-2026 poate evita retrogradarea riscului suveran al României.

Nu există alternativă la o corecție severă

În societatea românească, fiecare grup social sau de interese caută să participe cât mai puțin la efortul de ajustare. Important este să nu se ajungă la blocaje, la dezordine socială.

Chiar dacă am considera că rata reală de creștere a PIB ar putea fi mai joasă – în condițiile implementării pachetului de ajustare fiscală –, evoluția deflatorului PIB (și a ratei inflației) în proiecția CNSP poate compensa o astfel de evoluție – dat fiind faptul că relevante pentru sectorul fiscal sunt nu evoluțiile reale ale variabilelor, ci evoluțiile nominale (ale bazelor de impozitare).

Pachetul substanțial de ajustare fiscală va exercita un efect important în sensul restrângerii dezechilibrului extern.

Analiza execuției bugetare pe primele 5 luni ale anului 2025 este de natură să înrăutățească evaluarea CF de la momentul adoptării proiectului de buget, care vedea un deficit cash situat în jurul valorii de 7,7% din PIB. Astfel, în lipsa adoptării unor măsuri de corecție a deficitului bugetar, dinamica principalelor categorii de venituri și cheltuieli în prima parte a anului 2025 apare compatibilă cu un deficit bugetar cash de peste 8,5% din PIB.

CF apreciază că adoptarea unui pachet consistent de măsuri pentru corecția dezechilibrului bugetar reprezintă o urgență absolută. În lipsa unui pachet de măsuri credibil, ferm, riscul blocării accesului la finanțare și refinanțare devine iminent.

Impactul pachetului de măsuri asupra deficitului bugetar

În 2025, măsurile prevăzute de proiectul de lege privind corecția bugetară pot avea un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, într-o evaluare prudentă, de circa 0,5% din PIB. Efectul măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare estimat de MF este de circa 0,1% din PIB, în 2025, dacă nu avem în vedere o reducere de investiții publice.

În 2026, impactul pozitiv al măsurilor propuse de proiectul de lege pe partea de venituri bugetare, proiectat într-un scenariu de tip no-policy change, este de circa 1,75% din PIB. Această valoare este în linie cu recomandarea Consiliului UE, din 23 iunie 2025, de creștere a veniturilor bugetare cu 1,7% din PIB.

Pe lângă măsurile prevăzute în cadrul acestui pachet de măsuri, având în vedere angajamentele asumate în cadrul PNRR și în cadrul PBS, în 2026, este probabilă și o reașezare a modului de calcul a impozitului pe proprietate și introducerea unei taxe de mediu pentru mijloacele de transport. Ambele măsuri ar avea un efect pozitiv suplimentar asupra traiectoriei veniturilor bugetare.

În 2026, impactul măsurilor de ajustare a cheltuielilor, proiectat într-un scenariu de tip no-policy change, este de circa 1,6% din PIB.

Pe lângă măsurile prevăzute în cadrul acestui proiect de lege, este probabil ca în următoarele două pachete de măsuri, anunțate de Guvern, să fie incluse și alte măsuri de eficientizare a cheltuielilor din sectorul public și de prioritizare a proiectelor de investiții. De asemenea, renegocierea PNRR poate conduce la translatarea unor proiecte, finanțate din componenta de împrumuturi a PNRR, către componenta de granturi sau către fondurile europene  multianuale. Aceste măsuri ar diminua, la rândul lor, cheltuielile bugetare.

Proiectul de lege indică un impact bugetar de 0,6% din PIB în 2025 și de 3,35% din PIB în 2026, creând premise pentru reducerea deficitului bugetar sub 8% din PIB în 2025, respectiv, pentru respectarea țintei de deficit bugetar în 2026.

Pentru 2025, reducerea/prioritizarea unor cheltuieli cu investiții publice (ce ar fi prevăzute în următoarele pachete de măsuri) ar duce deficitul bugetar în jur de 7,5% din PIB.

Măsurile de corecție a deficitului bugetar trebuie să se regăsească în proiectul de rectificare bugetară și să fundamenteze noua traiectorie a deficitului bugetar. Analiza CF are în vedere efecte de runda întâi, existând însă și efecte de runda a doua care privesc dinamica PIB-ului în relație cu măsurile adoptate de corecție a deficitului bugetar. Efectele de runda a doua nu pot fi precumpănitoare în dauna celor de runda întâi, nu au cum să erodeze în mod decisiv impactul pozitiv al acestor măsuri asupra deficitului bugetar în 2025 și 2026.

La finele lunii mai 2025, potrivit datelor MF, rata de absorbție efectivă a Fondurilor Structurale și de Coeziune din CFM 2021-2027 (exclusiv avansuri) era de numai 5,2%1, nivel extrem de scăzut pentru jumătatea exercițiului financiar, făcând dificilă recuperarea întârzierilor, chiar în condițiile în care România va beneficia în continuare de Regula n+3.

Implementarea măsurilor de reforme și investiții prevăzute în PNRR se confruntă cu dificultăți majore și întârzieri semnificative, în contextul în care toate jaloanele și țintele, inclusiv cererile de plată aferente, trebuie finalizate până în august 2026.

În prezent, autoritățile din România negociază cu CE revizuirea PNRR, urmărindu-se absorbția integrală a fondurilor nerambursabile, simplificarea țintelor și jaloanelor, menținerea proiectelor mature cu grad scăzut de risc privind implementarea până în august 2026, reprogramarea cererilor de plată, cea cu nr. 4 intenționându-se a fi transmisă în această toamnă și rambursată cel târziu la finele anului.â

Opinia integrala a Consiliului Fiscal poate fi consultată aici.