Contribuţie la sănătate (CASS) datorată pentru o singură sursă de venit, cea pentru care CASS e cea mai mare – propunere legislativă

De ce e important

În prezent, oamenilor care au mai multe contracte de muncă (CIM) li se reţine CASS pentru toate aceste contracte. Dacă o persoană are şi CIM, şi venituri din activităţi independente care depăşesc într-un an 6 salarii minime brute pe economie, plăteşte CASS şi pentru CIM, şi pentru veniturile extrasalariale. Exemplele pot continua şi vom reveni asupra lor într-un nou articol.

Avem, pe de o parte, oameni care plătesc CASS aferentă tuturor sau mai multor venituri realizate şi, pe de altă parte, avem 18 categorii de persoane asigurate la sănătate fără plata contribuţiei.

Asiguraţii la sănătate, cu sau fără plata contribuţiei, beneficiază de serviciile medicale cuprinse în pachetul de bază, indiferent dacă şi cât au cotizat la sănătate. Subliniem, de asemenea, că sistemul asigurărilor sociale de sănătate e construit pe principiul solidarităţii în constituirea şi utilizarea fondurilor: nu beneficiem de serviciile medicale condiţionaţi de valoarea contribuţiei plătite la sănătate şi contribuim şi pentru cei care nu îşi pot permite să plătească CASS şi au nevoie de servicii medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate.

De ce contează câţi contribuie la Fondul Sănătăţii

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) reţinute din salariile angajaţilor, virate la ANAF şi de acolo la Fondul Sănătăţii, dar şi din CASS datorată de unele persoane cu venituri extrasalariale, care o achită plafonat, în baza declaraţiei unice trimise la Fisc, din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenţii. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS le plăteşte medicilor, dar şi celorlalţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

Fondul Sănătăţii (FNUASS) a încheiat primele 11 luni ale anului 2023 cu deficit de 3,73 de miliarde de lei, cu 12% mai mare decât cel din aceeaşi perioadă a anului 2022, arată execuţiile Fondului comparate de Economica.net. De regulă, Fondul încheie anul în echilibru, după ce primeşte subvenţii semnificative de la stat.

Spre exemplu, o analiză Economica.net a arătat că Fondul Sănătăţii a încheiat în echilibru anul 2022 cu preţul unor subvenţii de 11 miliarde de lei, cele mai mari pe care le-a primit din 2013 încoace. 

Scăderea valorii şi a ponderii subvenţiilor de la stat, vărsate la Fondul Sănătăţii, se poate face fie prin împovărarea celor care contribuie deja la sănătate, care dacă au mai multe categorii de venit şi surse de venit, plătesc CASS pentru majoritatea veniturilor încasate (nu insistăm asupra excepţiilor din Codul fiscal), fie prin obligarea categoriilor de persoane asigurate fără plata contribuţiei să contribuie şi ele la Fondul Sănătăţii.

Angajatorii, persoanele fizice care au obligaţia să achite CASS în baza declaraţiei unice şi producătorii de medicamente finanţează sistemul asigurărilor sociale de sănătate de ale cărui servicii medicale, cuprinse în pachetul minimal, beneficiază şi peste 3,7 milioane de neasiguraţi la sănătate, înscrişi pe listele medicilor de familie, arată o analiză publicată de Economica.net.

Guvernul a renunţat în acest an la două dintre categoriile de asiguraţi la sănătate fără plata CASS, prin Legea nr. 296 din 2023: angajaţii din construcţii şi cei din industria alimentară şi din sectorul agricol, potrivit analizei Economica.net.

Mai mult, recent guvernul a hotărât ca unele indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate să nu mai fie scutite de la plata CASS de la 1 ianuarie. Fac excepţie indemnizaţiile acordate ca urmare a accidentelor de muncă sau a unor boli profesionale, în baza Legii nr. 346/2002, care rămân scutite de la plata CASS, reiese dintr-o analiza Economica.net pe baza OUG 115 din 2023.

După aceste decizii ale executivului, 18 categorii de persoane rămân în continuare asigurate la sănătate fără plata contribuţiei, reiese din Codul fiscal, consultat de Economica.net.

Senatorii propun, de asemenea, aplicarea CASS asupra părţii din pensie care depăşeşte 4.000 de lei lunar.

La data de 28 decembrie 2023 propunerea legislativă a fost prezentată în Biroul Permanent al Senatului, fiind trimisă pentru raport la Comisia pentru Buget.

Iniţiatorii propunerii legislative par să fi uitat că în anul 2022 pensionarilor li s-a reţinut CASS pentru partea din pensie care depăşea 4.000 de lei, iar CCR a decis că aceste prevederi sunt neconstituţionale. Pensionarilor li se restituie încă, până la finalul lunii februarie 2024, contribuţiile la sănătate reţinute.

Amintim că din ianuarie 2022 până în 27 decembrie 2022 pensionarilor li s-a reţinut CASS pentru partea din pensie care a depăşit suma lunară de 4.000 de lei, în baza OUG 130 din 2021.

Curtea Constituţională (CCR) a decis că prevederile referitoare la aplicarea CASS asupra părţii din pensie care depăşeşte 4.000 de lei lunar sunt neconstituţionale. Decizia CCR şi numărul mare de pensionari care s-au adresat instanţelor de judecată, solicitând restituirea sumelor reprezentând contribuţiile de asigurări sociale de sănătate, blocând activitatea acestora, au determinat executivul să adopte o OUG (nr. 4/2023) care reglementează procedura de restituire a sumelor reţinute de la pensionari, cu titlu de CASS, de la data de 1 ianuarie 2022 până la data de 27 decembrie 2022 inclusiv.

Sumele aferente CASS reţinute de la pensionarii cu venituri din pensie de peste 4.000 de lei lunar li se restituie acestora eşalonat în perioada 1 martie 2023 – 28 februarie 2024, după recalcularea venitului impozabil corespunzător lunilor pentru care se efectuează restituirea.