Creditarea UniCredit în Italia şi Europa de Est, limitată de obiecţii ale Austriei şi Germaniei

La finele lunii iunie, soldul fondurilor atrase de UniCredit în Germania şi Austria, prin depozite şi obligaţiuni plasate de bancă, era de 166 miliarde euro, reprezentând aproximativ o treime din totalul la nivel de grup, potrivit Bloomberg.

UniCredit este cea mai mare bancă italiană şi, prin divizia Bank Austria, cel mai mare creditor din Europa de Est.

Grupul deţine în România UniCredit Ţiriac Bank, care a raportat un profit net de 202,9 milioane lei (46,2 milioane euro) în primul semestru, de peste 2,5 ori mai mare faţă de perioada similară a anului trecut, la active de 24,4 miliarde lei (5,5 miliarde euro), în creştere cu 7,7% comparativ cu 30 iunie 2012.

Băncile cu capital majoritar austriac deţin, similar anilor precedenţi, cea mai mare cotă de piaţă în sistemul bancar românesc, de 38%, potrivit BNR. Ponderea capitalului social grecesc în totalul capitalului social aferent sistemului bancar românesc se menţine pe prima poziţie (20,6%), dar continuă trendul descendent început în 2010. Poziţia secundă este ocupată de capitalul social austriac (20,3%), în timp ce capitalul social românesc ocupă a treia poziţie (20,1%).

Dobânda medie la depozite în Germania şi Austria este de 0,5% pe an, faţă de aproximativ 2,5% în Italia, potrivit datelor Băncii Centrale Europene (BCE).

Profitabilitatea UniCredit a fost afectată de faptul că nu poate utiliza banii atraşi la costuri reduse de la investitorii din Germania şi Austria pentru a acorda credite companiilor din Italia, Turcia sau Rusia, unde dobânzile sunt mai ridicate, scrie Bloomberg. Astfel, divizia austriacă a grupului, care coordonează operaţiunile din Europa de Est, a înregistrat pierderi în prima jumătate a anului.

Directorul general al UniCredit, Federico Ghizzoni, reclama în septembrie fragmentarea sistemului bancar european.

„Băncile europene au o problemă de competitivitate şi nu pot aloca lichiditate aşa cum trebuie, deoarece sunt guvernate de autorităţi diferite de reglementare, de egulamente diferite, iar piaţa este fragmentată. Această problemă nu afectează numai UniCredit, ci întreaga industrie bancară europeană”, a declarat executivul în luna septembrie, potrivit Bloomberg.

Ca răspuns la criza financiară şi criza datoriilor de stat din zona euro, liderii europeni au făcut primii paşi în ceea ce priveşte proiectul uniunii bancare, cu o instituţie-umbrelă de supraveghere, un sistem centralizat de recapitalizare sau lichidare a băncilor aflate în dificultate şi un mecanism de garantare a depozitelor la nivel european.

Banca Centrală Europeană va prelua la sfârşitul anului viitor rolul de supraveghetor unic, în timp ce depozitele din băncile din UE sunt deja garantate până la plafonul de 100.000 de euro. Celălalt pilon al uniunii bancare, respectiv sistemul de recapitalizare sau lichidare a băncilor cu probleme – prin care responsabilitatea financiară ar fi transferată de la guvernele naţionale către autorităţile UE – întâmpină dificultăţi.

Berlinul susţine că recapitalizarea directă a băncilor cu fonduri comunitare este ilegală şi se impune modificarea tratatelor de funcţionare ale Uniunii Europene, proces greoi, care ar putea dura câţiva ani şi necesită votul tuturor statelor membre.

În sistemul bancar românesc activează 41 de instituţii de credit, dintre care 27 sunt cu capital majoritar privat străin, 2 cu capital majoritar privat autohton, 2 bănci cu capital integral sau majoritar de stat, 9 sucursale ale băncilor străine şi o organizaţie cooperatistă de credit.

Cota de piaţă în activele sistemului bancar a băncilor cu capital majoritar străin a crescut cu un punct procentual de la finele anului trecut la sfârşitul lunii august, la 90,8%.