Deşi au trecut la sistemul de raportare financiară internaţională, băncile calculează în continuare necesarul de provizioane potrivit standardului românesc de contabilitate, inclus în filterele prudenţiale constituite de bănci ca rezerve. Provizioanele pe RAS au crescut în septembrie cu 1 miliard de lei, la aproape 46 de miliarde lei, dar nu reflectă toate reclasificările creditelor restructurate.

În acelaşi timp, provizioanele pe IFRS au crescut în septembrie la 34,36 miliarde lei, de la 33,74 miliarde lei la finele lunii august, cu mult peste media lunară din ultimul timp.

La mijlocul anului provizioanele au avut o creştere mai accentuată, tot dintr-o măsură a BNR, care a cerut auditorilor, ca şi anul trecut, să verifice în ce măsură garanţiile sunt corect reevaluate. Faţă de finele anului trecut, provizioanele la iunie au crescut cu 3,4 miliarde lei.

BNR a convenit cu partenerii externi, FMI şi CE, să finalizeze o analiză a restructurării creditelor, a gradului de încasare după restructurare şi a modului în care operaţiunile s-au reflectat în reclasificarea creditelor.

Pentru a păstra un serviciu bun al datoriilor pentru unele credite, mai ales de valori mari, băncile au "înverzit" împrumuturile, refinanţându-le chiar şi de mai multe ori. În ciuda faptului că rescadenţările sau refinanţările nu aduceau şi un grad mai înalt de încasare a creanţelor, băncile nu reclasificau creditele şi nu constituiau provizioane.

Întrebat despre impactul verificărilor şi analizei BNR privind reclasificarea creditelor restructurate şi rescadenţate, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a estimat că ar putea impacta semnificativ asupra provizioanelor constituite de bănci.

Sectorul bancar românesc a înregistrat în primele opt luni un profit de 1,5 miliarde lei, în creştere cu 30% faţă de iunie, când ajunsese la un rezultat de 1,15 miliarde lei, după ce anul trecut a consemnat pierderi cumulate de 2,3 miliarde lei, pe fondul creşterii provizioanelor.

Profitul cumulat al băncilor s-a situat în primul semestru la 1,15 miliarde lei, după ce în perioada similară a anului trecut sistemul înregistrase pierderi de 200 milioane lei.

Pe tot parcursul anului trecut, sectorul bancar a ajuns la pierderi de 2,3 miliarde lei, "ca urmare a creşterii substanţiale a volumului de provizioane aferente riscului de credit, pe fondul creşterii volumului creditelor neperformante, respectiv al reevaluării garanţiilor", potrivit raportului, care notează că băncile de talie mare au reuşit în general să rămână pe profit.

În sistemul bancar românesc activează 41 de instituţii de credit, odată cu intrarea pe piaţa românească a băncii TBI Bank EAD Sofia în primul trimestru. La finele anului trecut erau 40 de bănci, după încetarea activităţii băncii C.R.Firenze în urma fuziunii prin absorbţie cu Intesa SanPaolo Bank. Din cele 41 de instituţii de credit, 27 sunt cu capital majoritar privat străin, 2 cu capital majoritar privat autohton, 2 bănci cu capital integral sau majoritar de stat, 9 sucursale ale băncilor străine, la care se adaugă şi o organizaţie cooperatistă de credit.

Primele două bănci din sistem, BCR şi BRD, au avut o evoluţie slabă în trimetrul al treilei. Astfel, BCR a înregistrat o creştere modestă, de câteva milioane de lei, în timp ce BRD a consemnat chiar o pierdere de 10 milioane de lei. Ambele bănci se menţin însă pe profit la nouă luni. BCR a raportat un profit de 560 de milioane lei la nouă luni, iar BRD un profit de 51 de milioane lei. Cele două bănci cumulează 41% din profitul pe sistem.