Cristian Socol: Inflaţia zero şi posibilele perioade de deflaţie presupun o mărire a puterii de cumpărare

Inflaţia zero şi chiar posibile perioade de deflaţie presupun un consum mai ridicat pentru români şi o mărire a puterii de cumpărare, susţine consilierul premierului pe probleme macroeconomice, Cristian Socol, într-o declaraţie remisă, vineri, Agerpres.
Economica.net - vin, 08 mai 2015, 09:58
Cristian Socol: Inflaţia zero şi posibilele perioade de deflaţie presupun o mărire a puterii de cumpărare

‘Anunţul BNR privind reducerea inflaţiei spre zero în perioada iunie 2015 – mai 2016 este una dintre cele mai bune veşti din ultimul an. Inflaţia zero şi chiar posibile perioade de deflaţie presupun un consum mai ridicat pentru români şi o mărire a puterii de cumpărare. Inflaţia zero sau, posibil, deflaţie temporară reprezintă fenomene noi pentru societatea românească după ce, 25 de ani, cetăţenii români s-au obişnuit cu creşteri de preţuri şi diminuarea puterii de cumpărare. Estimările BNR privind inflaţia la 0% în 2015 şi prima jumătate a anului 2016 confirmă prognoza Guvernului legată de reducerile de preţuri la produsele alimentare şi băuturi nealcoolice, ca urmare a reducerii TVA la 9% începând cu 1 iunie 2015’, a spus Socol.

El se aşteaptă ca puterea de cumpărare să urce cu 12 – 15% pentru salariaţi şi 10 – 12% pentru pensionari.

‘Având în vedere ipoteza reducerii preţurilor de la 1 iunie 2015 şi ţinând cont de comunicatul INS de ieri (joi – n. r.) privind creşterea puterii de cumpărare cu 6% martie 2015/martie 2014 ne aşteptăm ca la sfârşitul anului să observăm creşterea puterii de cumpărare a salariilor cu procente cuprinse între 12% şi 15%, iar la pensii o creştere a puterii de cumpărare cuprinsă între 10 şi 12%’, explică consilierul premierului.

De asemenea, consilierul premierului a subliniat că deciziile luate de BNR în privinţa reducerii ratei dobânzii de politică monetară şi micşorării rezervelor obligatorii vor ajuta la creditarea sectorului privat.

‘Deciziile BNR de reducere a ratei dobânzii de politică monetară şi micşorare a rezervelor obligatorii ajută creditarea sectorului privat şi creşterea economică, completând mixul optim de politici macroeconomice monetar-fiscal-bugetar din ultimii trei ani. Vom continua viziunea privind atingerea unei creşteri economice de 4-5% în următorii ani, mărirea potenţialului economic asigurând finanţarea investiţiilor mai mari în educaţie, sănătate şi infrastructură, sectoare prioritare pentru creşterea convergenţei reale cu UE’, apreciază Socol.

Te-ar mai putea interesa și
Pesimism al BERD. Revizuire în scădere pentru prognoza PIB al României în 2026
Pesimism al BERD. Revizuire în scădere pentru prognoza PIB al României în 2026
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a revizuit în scădere la 1,2% prognoza de creştere a economiei româneşti pentru 2026, faţă de 1,6% cât a estimat în septembrie,......
Samsung lansează seria Galaxy S26, a treia generație de telefoane cu AI. Ce aduce nou și cât costă în România
Samsung lansează seria Galaxy S26, a treia generație de telefoane cu AI. Ce aduce nou și cât costă în România
Samsung Electronics anunțat seria Galaxy S26, cea de-a treia generație de telefoane AI ale companiei, care dispune de trei ...
Cât creşte euro la cursul BNR în 2026, ce se întâmplă cu preţurile şi deficitul anul acesta – CFA România
Cât creşte euro la cursul BNR în 2026, ce se întâmplă cu preţurile şi deficitul anul acesta – CFA România
Leul se va deprecia în următoarele 12 luni, dar rata anticipată a inflației pentru următoarele 12 luni (februarie 2027) ...
Premieră în România – Prima bancă ce a depăşit pragul de 3 miliarde de lei profit. Record pentru BCR în 2025, pe grup
Premieră în România – Prima bancă ce a depăşit pragul de 3 miliarde de lei profit. Record pentru BCR în 2025, ...
Grupul BCR a înregistrat un profit net de 3.320 miliarde de lei (658 milioane de euro) în 2025, în creștere cu 20% an ...