Cristina Chiriac (CONAF): România ar putea avea primul indice al guvernanţei corporative (IGC)

Adaugă-ne ca sursă preferată

Iniţiativa lansată de Cristina Chiriac vine după ce a aceasta a realizat o cercetare a modului în care este aplicată Legea nr. 11/2025 privind echilibrul de gen în conducerea companiilor listate la Bursa de Valori Bucureşti şi propune dezvoltarea primului Indice al Guvernanţei Corporative din România, scrie Agerpres.

”Iniţiativa porneşte de la următoarea concluzie: reprezentarea femeilor în consiliile de administraţie este un indicator important, dar nu poate descrie singură calitatea guvernanţei corporative. O companie poate respecta pragul legal privind diversitatea şi, în acelaşi timp, să aibă mecanisme de conducere insuficient transparente. La fel, o societate poate rămâne temporar sub pragul legal, dar să funcţioneze după reguli solide de guvernanţă. Guvernanţa corporativă nu poate fi evaluată printr-un singur procent. Avem nevoie de un instrument care să urmărească anual modul în care evoluează transparenţa, responsabilitatea şi structura conducerii companiilor listate. Dacă piaţa măsoară în fiecare an performanţa financiară, poate măsura şi calitatea guvernanţei. Indicele propus ar urmări cinci componente fundamentale: transparenţa structurii de conducere, separarea funcţiilor şi distribuţia puterii în companie, continuitatea şi reînnoirea consiliului de administraţie, diversitatea structurii de conducere şi calitatea conformării la principiul ‘aplici sau explici'”, detaliază Cristina Chiriac, într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, metodologia indicelui identifică şi un nucleu comun de informaţii privind guvernanţa corporativă, care ar putea sta la baza unei raportări mai uniforme şi mai comparabile între emitenţi.

”În prezent, deşi legislaţia impune publicarea şi transmiterea unor informaţii privind structura organelor de conducere şi guvernanţa corporativă, acestea sunt prezentate în documente diferite şi în formate neuniforme, ceea ce îngreunează comparaţia între societăţi şi urmărirea evoluţiei în timp. Informaţiile necesare pentru construirea primei versiuni a indicelui se regăsesc, în mare parte, în documentele pe care emitenţii le publică deja. Problema nu este absenţa totală a datelor, ci faptul că acestea sunt dispersate, neuniforme şi dificil de comparat. Indicele nu presupune, în forma sa iniţială, obligaţii suplimentare pentru companii. El utilizează informaţiile pe care emitenţii le publică deja şi le organizează într-o metodologie unitară, transparentă şi reproductibilă. Iniţiativa este prezentată în cadrul cercetării „Legea care nu se aplică”, care analizează toate cele 85 de societăţi emitente de acţiuni admise la tranzacţionare pe Piaţa Reglementată a Bursei de Valori Bucureşti şi propune, pe lângă evaluarea aplicării Legii nr. 11/2025, dezvoltarea unui mecanism permanent de monitorizare a guvernanţei corporative în România. Nu putem îmbunătăţi ceea ce nu măsurăm. Un indice public, construit exclusiv din informaţii verificabile, ar oferi investitorilor, companiilor şi autorităţilor o imagine comparabilă asupra modului în care evoluează guvernanţa corporativă de la un an la altul”, concluzionează Cristina Chiriac.

Datele utilizate în cercetarea „Legea care nu se aplică” provin exclusiv din documente publice: rapoarte anuale, rapoarte curente, hotărâri ale adunărilor generale şi alte documente publicate de emitenţi la Bursa de Valori Bucureşti, se menţionează în comunicatul citat.