Criza din Crimeea escaladează: SUA suspendă cooperarea militară cu Rusia. Exerciţii militare în Marea Baltică

Ziua de luni a adus noi elemente în criza din Ucraina, mai ales în Peninsula Crimeea, gazda Flotei militare ruse din Marea Neagră, demersurile politice pentru detensionarea situaţiei de criză fiind umbrite de evoluţiile cu caracter militar. Tensiunile au crescut după ce nave militare ruse au efectuat exerciţii militare cu muniţie de război în Marea Baltică, lângă Kaliningrad, în apropiere de Polonia. Flota rusă din Marea Neagră a dat ultimatum forţelor militare ucrainiene din Crimeea să se predea până astăzi la ora 5.00 (ora României). Ulterior, un purtător de cuvânt al Flotei ruse a negat informaţia.
Economica.net - mar, 04 mart. 2014, 05:28
Criza din Crimeea escaladează: SUA suspendă cooperarea militară cu Rusia. Exerciţii militare în Marea Baltică

La exerciţiile din Marea Baltică sunt folosite submarine, tancuri, nave militare şi sisteme de artilerie. Exerciţiile, care fac parte dintr-un test al capacităţii operative a unităţilor militare ruse comandat de preşedintele Vladimir Putin săptămâna trecută, survin pe fondul unei crize internaţionale după ce trupe ruseşti au fost desfăşurate în Peninsula Crimeea, în sudul Ucrainei.

SUA au în vedere ‘o gamă amplă de sancţiuni’ pe care le-ar putea lua contra Rusiei dacă tensiunile din Ucraina vor creşte, a declarat luni, purtătorul de cuvânt a Departamentului de Stat, Jen Psaki , relatează Reuters.

‘În acest moment nu avem în vedere chiar sancţiuni legate de acţiunile întreprinse de Rusia’, dar este posibil să se recurgă la asemenea măsuri, a anunţat Jen Psaki, în cadrul unei conferinţe de presă. ‘Avem o gamă variată de opţiuni la dispoziţie’, a subliniat ea.

Statele Unite suspendă cooperarea militară cu Rusia
     
Statele Unite au ‘suspendat toate angajamentele militare’ dintre Washington şi Moscova ca urmare a intervenţiei militare ruse din Crimeea, a anunţat luni Pentagonul, preluat de agenţiile internaţionale de presă.

‘Aceasta include exerciţiile şi reuniunile bilaterale, escale ale navelor şi conferinţele de planificare militară’, a afirmat într-un comunicat purtătorul de cuvânt al Departamentului american al Apărării, contraamiralul John Kirby.

O nouă reuniune a NATO, marţi, la Bruxelles – Rasmussen
     
NATO va organiza marţi o nouă reuniune de criză privind situaţia din Ucraina, la cererea Poloniei care consideră că securitatea sa este ameninţată, a anunţat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, citat de AFP.

După prima reuniune care s-a desfăşurat duminică, Polonia a invocat de această dată tot Articolul 4 al Tratatului NATO care prevede că ţările membre ale Alianţei vor avea consultări ‘de fiecare dată când, în opinia uneia dintre ele, îi este ameninţată securitatea, integritatea teritorială sau independenţa politică’.

Viktor Ianukovici a cerut ajutorul militar al Moscovei (ambasadorul rus la ONU)
     
Preşedintele destituit al Ucrainei Viktor Ianukovici i-a solicitat preşedintelui rus, Vladimir Putin, ajutorul militar al Rusiei ‘pentru apărarea populaţiei ucrainene’, a afirmat luni ambasadorul rus la ONU, potrivit AFP.

Luând cuvântul în faţa Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, Vitali Ciurkin a citat un ‘mesaj’ în acest sens adresat lui Putin în care Ianukovici afirmă că ‘Ucraina este în pragul războiului civil în urma evenimentelor petrecute la Kiev’.

‘Sunt ameninţate vieţi (…), oameni sunt persecutaţi’, adaugă mesajul citat de ambasador. Fostul preşedinte ucrainean ‘cere utilizarea forţelor armate ale Federaţiei Ruse pentru a proteja populaţia ucraineană’, a adăugat el.

Intervenţia rusă din Crimeea nu are ca obiectiv decât ‘apărarea compatrioţilor şi a cetăţenilor noştri’, a mai afirmat diplomatul, repetând poziţia Moscovei.

Ianukovici este în continuare preşedintele legitim al Ucrainei, chiar dacă autoritatea sa este ‘nesemnificativă’, a apreciat luni premierul rus, Dmitri Medvedev.

Moscova a acceptat să îi asigure protecţia lui Ianukovici pe teritoriul rus. Preşedintele destituit a apărut vineri, pentru prima dată după fuga sa, în oraşul rus Rostov-pe-Don, unde a ţinut o conferinţă de presă.

Obama: Rusia, „de partea urâtă a istoriei” în Ucraina
     
Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a afirmat luni că Rusia se află ‘de partea urâtă a istoriei’ în Ucraina şi a dat asigurări că întreaga comunitatea internaţională este unită pentru a respinge intervenţia Moscovei pe teritoriul ţării vecine, relatează AFP.

Există un consens pentru a spune că Rusia a încălcat dreptul internaţional în Ucraina, a dat asigurări ziariştilor liderul administraţiei de la Washington, înainte de întâlnirea cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, în Biroul Oval de la Casa Albă.

‘Cred că lumea este în mare măsură unită pentru a recunoaşte că măsurile luate de Rusia reprezintă o încălcare a suveranităţii ucrainene (…) şi o încălcare a dreptului internaţional’, a insistat şeful statului american care a avertizat Moscova în legătură cu măsuri concrete de represalii.

‘Dacă vor continua pe traiectoria actuală, vom examina un ansamblu de măsuri economice şi diplomatice care vor izola Rusia’, a subliniat Barack Obama.

David Cameron trimite un „mesaj foarte clar” Rusiei
     
Rusia va trebui să facă faţă presiunilor ‘diplomatice, politice, economice şi de altă natură’ pentru că ‘a încălcat suveranitatea şi integritatea teritorială’ a Ucrainei, a subliniat luni premierul britanic, David Cameron, dorind ‘să trimită un mesaj foarte clar’, anunţă AFP.

‘Ne dorim mai degrabă o detensionare a situaţiei decât să vedem Rusia continuând pe calea pe care s-a angajat prin încălcarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a altei ţări. Apărarea acestui punct de vedere ne va putea conduce să recurgem la presiuni diplomatice, politice, economice şi de altă natură’, a declarat şeful guvernului britanic la reşedinţa sa din 10, Downing Street, după ce a prezidat o şedinţă a Consiliului naţional de securitate.

Pe de altă parte, el a calificat ca ‘foarte îngrijorătoare’ eventualitatea unui ultimatum adresat de forţele ruse militarilor ucraineni prezenţi în Crimeea, somându-i să se predea sub ameninţarea de a fi atacaţi.

David Cameron a făcut aceste afirmaţii într-un moment în care Uniunea Europeană a ameninţat să reconsidere relaţiile sale cu Rusia în absenţa ‘detensionării situaţiei’ din Ucraina.

Întrebat anterior dacă Marea Britanie exclude orice intervenţie militară, purtătorul de cuvânt al prim-ministrului a răspuns că numai ‘soluţiile paşnice şi diplomatice sunt studiate’.

La Kiev, unde s-a întâlnit cu noile autorităţi ucrainene, şeful diplomaţiei britanice, William Hague, a calificat la rândul său situaţia din Ucraina ca fiind ‘cea mai gravă criză din Europa’ de la începutul secolului şi a avertizat Moscova în legătură cu ‘preţul semnificativ’ pe care l-ar putea plăti pentru intervenţia militară din Crimeea.

‘Am început deja să luăm măsuri de ordin diplomatic’, a declarat ministrul care a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că Londra îşi suspendă participarea la reuniunile pregătitoare ale summitului G8, programat să aibă loc în luna iunie la Soci.

Premierul Arseni Iaţeniuk: Crimeea ‘a fost, este şi rămâne teritoriu ucrainean’
     
Premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk, a denunţat ‘agresiunea’ a cărei victimă din partea ruşilor este ţara sa şi a repetat că Peninsula Crimeea rămâne un teritoriu ucrainean, potrivit unui interviu apărut în ediţia de marţi a cotidianului german Bild, citat de AFP.

‘Vecinii noştri ruşi au comis o agresiune nejustificată asupra teritoriului nostru naţional, fără motiv, însă Republica Autonomă Crimeea a fost, este şi rămâne un teritoriu ucrainean’, a declarat Iaţeniuk pentru cel mai citit ziar din Europa.

Eforturile diplomatice pentru a exercita presiuni asupra Rusiei s-au intensificat luni, în timp ce Kievul acuză Moscova că transferă în continuare militari în Crimeea, după ce în 24 de ore au aterizat zece elicoptere de luptă şi opt avioane de transport.

Kievul a mai acuzat Moscova luni că a dat un ultimatum în care cere ca militarii ucraineni să se predea sub ameninţarea că vor fi atacaţi, informaţie dezminţită la scurt timp de autorităţile ruse.

În interviul său, premierul ucrainean a subliniat că mizează pe o mediere din partea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), precum şi pe ajutorul ONU pentru a se ajunge la o soluţie paşnică în acest conflict.

‘Am demarat discuţii multilaterale, pentru că Rusia refuză să poarte discuţii în doi. Vom utiliza toate mecanismele de drept internaţional pentru a rezolva această problemă. Nu vrea ca Peninsula Crimeea să devină noua Abhazie’, a continuat el, referindu-se la provincia din Georgia căreia Rusia i-a recunoscut independenţa în 2008.

Canada ameninţă Rusia cu excluderea din G8
     
Premierul Canadei, Stephen Harper, a ameninţat luni Rusia că va fi exclusă din G8 dacă nu pune capăt imediat ocupării peninsulei ucrainene Crimeea, anunţă AFP.

Stephen Harper a declarat în cursul unui briefing de presă televizat că ‘recentele acţiuni ale preşedintelui Vladimir Putin izolează Rusia atât pe plan diplomatic, cât şi economic şi o pun în situaţia excluderii complete din G8’.

Canada a făcut astfel ecou unui avertisment lansat duminică dimineaţă de secretarul de stat american, John Kerry, care a subliniat că excluderea Moscovei din G8 este avută în vedere dacă Rusia continuă ‘invadarea’ Peninsulei Crimeea.

Duminică, ţările membre ale G7 au condamnat în unanimitate ‘încălcarea clară’ a suveranităţii Ucrainei de către Moscova şi au anunţat suspendarea pregătirilor în vederea summitului grupului celor mai industrializate opt state, prevăzut să se desfăşoare în iunie la Soci.

Pe de altă parte, premierul canadian a discutat la telefon luni cu omologul său ucrainean, Arseni Iaţeniuk. Stephen Harper i-a reafirmat sprijinul său şi dorinţa de a ‘asista Ucraina în cursul acestei importante şi dificile perioade de tranziţie’.

Turcia, îngrijorată din cauza minorităţii tătarilor turcofoni din Crimeea
     
Situaţia din Ucraina este ‘urmărită îndeaproape’ de Turcia care îşi exprimă îngrijorarea din cauza minorităţii tătarilor turcofoni din Republica Autonomă Crimeea unde Rusia a trimis forţe armate, a făcut cunoscut luni o sursă oficială de la Ankara, citată de AFP.

‘Avem o importantă datorie morală faţă de tătari şi discutăm cu părţile implicate pentru ca această dispută să nu degenereze într-un conflict armat. Nu putem rămâne simpli spectatori la ce se întâmplă acolo’, a explicat o sursă guvernamentală.

Luni seară, şeful statului, Abdullah Gül, a convocat o reuniune cu şeful diplomaţiei turce, Ahmed Davutoglu, şi cu adjunctul acestuia, ambasadorul Feridun Sinirlioglu.

Ministrul de externe a subliniat în cursul întrevederii că ‘poziţia oficială a Turciei în conflictul amintit este salvgardarea integrităţii teritoriale a Ucrainei’, au precizat consilieri ai acestuia.

Ahmed Davutoglu şi-a exprimat, de asemenea, dorinţa de a se întâlni cât mai curând posibil cu omologul său rus, Serghei Lavrov, a informat cotidianul Hürriyet pe site-ul său.

În timpul weekendului, membri ai diaspora tătare din Turcia au manifestat la Ankara, Istanbul sau Konya (centru) pentru a denunţa intervenţia Rusiei în Crimeea. ‘Nu Rusiei, Crimeea trebuie să rămână ucraineană’, au scandat manifestanţii duminică la Ankara în faţa ambasadei Rusiei.

Şeful diplomaţiei turce s-a deplasat de urgenţă sâmbătă la Kiev şi a discutat la telefon despre situaţia din Ucraina cu omologii săi american, german, francez şi polonez, potrivit ministerului său.

‘Turcia va face tot ce îi stă în putinţă ca să asigure stabilitatea Peninsulei Crimeea în cadrul unei Ucraine unite’, a dat asigurări duminică Ahmed Davutoglu care urma să se întâlnească luni cu reprezentanţi ai minorităţii tătare.

‘Drepturile tătarilor şi existenţa lor trebuie garantate’, a declarat el în cursul unui interviu televizat.

După cum susţine Turcia, aliat al NATO, 12% dintre locuitorii din Crimeea sunt tătari turcofoni şi musulmani de confesiune sunnită, ca şi majoritatea turcilor.

Crimeea s-a aflat sub controlul Imperiului Otoman înainte de a trece sub dominaţie rusă în 1783, iar tătarii, până atunci majoritari, au fost constrânşi să se exileze ori deportaţi mai ales în Siberia.

Turcia întreţine raporturi culturale strânse cu această comunitate. Ea a realizat recent mai multe proiecte (locuinţe, infrastructură, educaţie) în Crimeea prin intermediul diferitelor organisme, printre care Agenţia turcă pentru cooperare şi coordonare (TIKA), cu reprezentanţă la Simferopol, capitala Republicii Autonome Crimeea.

Congresul american pregăteşte măsuri pentru asistenţa economică a Ucrainei
     
Mai mulţi responsabili din Congresul americani dornici să susţină Kievul în faţa Rusiei şi-au exprimat luni intenţia de a adopta rapid măsuri de asistenţă economică pentru Ucraina care ar putea să includă o garanţie de împrumut în valoare de un miliard de dolari, relatează AFP.

Secretarul de stat american, John Kerry, a anunţat săptămâna trecută că Washingtonul pregăteşte un plan pentru a garanta un eventual împrumut internaţional cu aceeaşi valoare. Congresul dispune însă de mai multe prerogative decât executivul american pentru a autoriza cheltuieli şi a declanşa eventuale sancţiuni împotriva unui stat terţ.

În Senatul de la Washington, preşedintele Comisiei pentru politică externă a făcut cunoscut luni că este pe cale de a fi redactat un proiect de lege pentru a furniza ajutor Ucrainei ‘cu scopul de a contracara acţiunile Rusiei vizând să anexeze prin forţă teritoriul ucrainean’.

‘Această lege va autoriza credite de cel puţin un miliard de dolari ca garanţii de împrumut pentru a furniza un sprijin structural economiei ucrainene, precum şi pentru a autoriza asistenţa tehnică în vederea reformelor energetice, pentru susţinea alegerilor, consolidarea societăţii civile, lupta împotriva corupţiei şi a ajuta Ucraina să îşi recupereze activele furate’, a declarat democratul Robert Menendez într-un comunicat.

Senatorul a subliniat că se află în consultări cu administraţia Barack Obama pentru eventuale sancţiuni împotriva unor cetăţeni ruşi şi ucraineni, care să includă interdicţii de viză, îngheţarea averilor, suspendarea vânzărilor militare şi a cooperării militare, precum şi sancţiuni economice.

Toate legile trebuie adoptate în comisie, apoi în plenul Senatului, precum şi de Camera Reprezentanţilor, o procedură ce poate fi grăbită dacă partidele, democrat şi republican, cooperează în Congres.

În Cameră, numărul doi în ierarhia republicanilor, Eric Cantor, a făcut cunoscută intenţia sa de ‘a adopta o lege cât mai repede posibil’. ‘Camera va examina cât de repede putem lua în considerare ajutorul pentru Ucraina sub forma garanţiilor de împrumut’, a declarat el.

‘De asemenea, vom începe să examinăm ce legi (…) putem să-i oferim administraţiei pentru ca preşedintele să acţioneze pentru impunerea de sancţiuni împotriva unor oficiali ruşi, oligarhi şi alţi indivizi complici cu eforturile Rusiei de a invada şi a se amesteca în problemele interne ale Ucrainei’, a mai afirmat congresmanul republican care stabileşte ordinea de zi a Camerei.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
UPDATED Zvonuri că va fi grevă și la metrou mâine. Liderul sindical de la STB ar fi și sindicalist Metrorex, spune șeful STB. Metrorex anunță că se va circula normal
UPDATED Zvonuri că va fi grevă și la metrou mâine. Liderul sindical de la STB ar fi și sindicalist Metrorex, spune șeful ...
Directorul general al STB, Adrian Criț, a declarat că Vasile Petrariu, liderul sindicatului majoritar de la STB, ar fi ...
Peste 14.000 de noi infectări în ultimele 24 de ore. 22 de decese
Peste 14.000 de noi infectări în ultimele 24 de ore. 22 de decese
Un număr de 14.088 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore şi au ...
Incidența Covid-19 a ajuns la 9,50 la mie în București
Incidența Covid-19 a ajuns la 9,50 la mie în București
Rata de incidenţă COVID-19 calculată la 14 zile este, duminică, în Bucureşti de 9,50 cazuri la mia de locuitori, conform ...