Criza refugiaţilor: CE a deschis proceduri de infringement împotriva mai multor ţări

După ce s-a văzut copleşită de valul de migranţi ce se îndreaptă către vestul Europei, Ungaria a ridicat la garduri de sârmă ghimpată la graniţa cu Serbia şi Croaţia pentru a stăvili acest aflux, iar în paralel a adoptat o nouă lege care înăspreşte pedepsele pentru trecerea ilegală a frontierei şi permite judecarea acestor infracţiuni într-un regim accelerat.

Totuşi, după intrarea în vigoare a acestei legi – pe 15 septembrie – niciun migrant care a fost reţinut după ce a pătruns ilegal pe teritoriul ungar nu a fost condamnat, dar justiţia ungară a decis în fiecare caz expulzarea către Serbia. Însă aceasta din urmă refuză să primească migranţii expulzaţi, care astfel rămân blocaţi în taberele din Ungaria.

După adoptarea noii legislaţii, autorităţile ungare iau în considerare numai cererile de azil primite de la migranţii care se prezintă la punctele de frontieră, cei care formulează o asemenea cerere după ce au pătruns ilegal în ţară intrând sub incidenţa prevederilor care sancţionează trecerea ilegală a frontierei. Dar şi cererile primite la punctele de frontieră au fost de regulă respinse.

Prin urmare, executivul comunitar a transmis guvernului de la Budapesta o scrisoare de notificare (prima etapă a procedurii de infringement) privind noua legislaţie ce reglementează azilul. Potrivit CE, unele prevederi conţinute în această legislaţie sunt incompatibile cu normele europene.

Guvernul ungar a răspuns deja unei scrisori administrative prin care CE îşi exprima preocuparea faţă de această legislaţie, dar executivul comunitar consideră că există în continuare nereguli. Astfel, îi reproşează guvernului de la Budapesta în principal faptul că migranţii sunt obligaţi să părăsească teritoriul Ungariei înainte verdictului la apelul privind decizia de respingere a cererii de azil, iar celor acuzaţi de trecerea ilegală a frontierei nu li se oferă serviciile de traducere la care au dreptul în timpul procesului.

Acum, Ungaria are la dispoziţie două luni pentru a da curs scrisorii de notificare. Dacă executivul comunitar nu va primi un răspuns ori dacă va aprecia că acesta este nesatisfăcător, atunci va putea trece la următoarea etapă a procedurii, respectiv sesizarea Curţii de Justiţie a UE.

Într-o primă reacţie după acest anunţ, Janos Lazar, şeful de cabinet al premierului Viktor Orban, a declarat, conform agenţiei MTI, că procedura de infringement împotriva ţării sale este un act de ‘răzbunare’ după decizia guvernului de la Budapesta de a contesta cotele obligatorii de refugiaţi la Curtea de Justiţie a UE. Oficialul ungar a declarat că legislaţia ţării sale privind azilul este conformă cu prevederile constituţionale şi cu normele ce privesc respectarea drepturilor omului. El a menţionat totodată că guvernul de la Budapesta este pregătit să se confrunte cu executivul comunitar în justiţie, dacă va fi nevoie.

Au primit de asemenea scrisori de notificare Italia, Grecia şi Croaţia, întrucât autorităţile acestora nu au înregistrat toţi solicitanţii de azil ajunşi pe teritoriile lor.

De exemplu, în cazul Italiei, Frontex (Agenţia europeană pentru managementul cooperării operaţionale la frontierele externe ale UE) a înregistrat de la 20 iulie până la sfârşitul lunii noiembrie circa 65.000 de migranţi sosiţi pe mare din state terţe, dar autorităţile italiene au înregistrat amprentele digitale în baza de date Eurodac numai pentru circa 29.000.

Situaţia este şi mai gravă în cazul Greciei şi al Croaţiei, prima înregistrând aproximativ 121.000 din cei circa 492.000 de migranţi care au trecut graniţa greacă în aceeaşi perioadă, iar cea de-a doua a întregistrat doua numai 575 din cei peste 340.000 de migranţi care au trecut graniţa croată după data de 16 septembrie.

Pentru a ajuta Grecia şi Italia, ţările unde debarcă majoritatea imigranţilor ilegali veniţi în Europa din Africa, Orientul Mijlociu şi Asia, la reuniunea din 22 septembrie a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne a fost adoptat un sistem de repartizare a 160.000 de migranţi către celelalte state ale UE pe baza unor cote obligatorii. Dar acestor două ţări li s-a cerut în schimb să înregistreze în mod riguros toate cererile de azil.

Aceste ultime proceduri de infringement se adaugă altor 40 deschise de Comisie pe 23 septembrie împotriva a 19 state (inclusiv România) care nu au informat Bruxellesul despre modul în care au transpus directiva europeană privind dreptul de azil în legislaţiile lor naţionale, alte 34 de proceduri fiind deja în curs la acea dată. Încă două proceduri ce vizează la acest capitol Grecia şi Malta au fost iniţiate joi