1EUR = 4.8721 RON | Bucureşti 4 º

News

CSM vrea să numească direct şefii de Parchete, să propună conducerea instanţei supreme şi să verifice psihologic magistraţii

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis o serie de propuneri Ministerului Justiţiei pentru modificarea statutului magistratului, între care numirea şefilor DNA şi DIICOT la propunerea Consiliului, cu avizul ministrului Justiţiei, iar preşedintele să nu poată refuză numirea, precum şi ca funcţiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor şi magistrat-asistent să fie compatibile cu funcţia de ministru al Justiţiei. O altă propunere ar fi testarea psihologică periodică a magistraţilor, scrie News.ro.

29 apr, 2017 | News.ro

Evaluare psihologică la fiecare cinci ani

CSM propune ca procurorii şi judecătorii să poată desfăşura activităţi care să nu fie considerate incompatibile dacă acestea sunt pe lângă ”instituţiile de pregătire profesională a altor profesii juridice, în condiţiile legii, precum şi a funcţiilor ce decurg din obligaţiile asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene ori care sunt ocupate pe baza unor tratate internaţionale la care România este parte, în condiţiile legii”. În prezent, funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, scrie News.ro.

În acelaşi timp, magistatii vor ca funcţiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor şi magistrat-asistent să fie compatibile cu funcţia de ministru al Justiţiei. ”Pe perioada exercitării funcţiei de ministru, judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor şi magistratul-asistent beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcţia în care este numit. Dacă indemnizaţia şi celelalte drepturi prevăzute pentru funcţia în care este numit sunt mai mici, acesta îşi păstrează indemnizaţia de încadrare brută lunară şi celelalte drepturi băneşti. Ministrul Justiţiei, care la data numirii avea funcţia de judecător, procuror, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor sau magistrat-asistent, are dreptul, la încetarea funcţiei, să revină la postul deţinut anterior”, se arată în propunerea legislativă însuşită de CSM şi trimisă Ministerului Justiţiei. În acest moment, funcţia de ministru al Justiţiei este incompatibilă cu cea de magistrat.

O altă propunere este să poate fi admisă la Institutul Naţional al Magistraturii (INM) persoana care ”este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei", iar comisia medicală să fie numită prin ordin comun al ministrului Justiţiei şi al ministrului Sănătăţii. În prezent, nu există o astfel de condiţie pentru admiterea la INM. Mai mult, CSM propune ca judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor să fie evaluaţi psihologic la fiecare 5 ani, iar dacă în urma evaluării psihologice primesc calificativul „nerecomandabil”, să fie obligaţi să urmeze un program de consiliere psihologică cu o durată de cel mult 6 luni. În prezent, nu există o astfel de condiţie.

Consiliul mai propune ca admiterea pe posturile de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor coordonate sau subordonate Ministerului Public, precum şi al Ministerului Justiţiei şi al instituţiilor coordonate sau subordonate să se facă prin concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, iar aceste posturi să fie evidenţiate separat.
În prezent, durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de doi ani. După primul an de cursuri, auditorii de justiţie optează, în ordinea mediilor şi în raport cu numărul posturilor, pentru funcţia de judecător sau procuror, iar CSM propune ca durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie să fie scurtată la un an şi şase luni.

Avocaţii cu vechime de peste 18 ani să poată fi numiţi în posturi vacante de judecător sau procuror

O altă propunere este ca avocaţii cu o vechime în profesie de cel puţin 18 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar şi nu au avut abateri de la codul deontologic să poată fi numiţi în funcţii vacante de judecător sau procuror la judecătoriile sau parchetele care funcţionează pe lângă acestea, stabilite de către Consiliul Superior al Magistraturii.

CSM mai propune ca preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să fie numiţi de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au lucrat la această instanţă cel puţin doi ani, nu au fost sancţionaţi disciplinar şi nu au avut abateri de la codul deontologic. ”Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere”, iar mandatul acestora ar urma să crească de la 3 la 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, potrivit modificărilor legislative propuse de CSM. Acum, preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere a judecătorilor şefi de instanţe, aducând la cunoştinţă CSM motivele refuzului.

Consiliul mai doreşte ca procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi adjuncţii acestora să fie numiţi de preşedintele României, la propunerea CSM, cu avizul ministrului Justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 18 ani în funcţia de judecător sau procuror, nu au fost sancţionaţi disciplinar şi nu au avut abateri de la Codul deontologic. Numirea se face pe o perioada de patru ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. Astfel, ar creşte semnificativ, de la 10 la 18 ani, condiţia vechimii pentru procurorii şefi ai DNA şi DIICOT, precum şi pentru adjuncţii lor.

O altă modificare propusă de CMS este ca preşedintele României să nu poată refuza numirea în funcţiile de conducere a procurorilor. CSM îşi mai doreşte ca revocarea acestora să se facă de către preşedintele României, la propunerea Consiliului, cu avizul ministrului Justiţiei.

”Consiliul se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism”, se mai arată în propunerea CSM de modificare a legilor. În forma actuală, procurorii şefi sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

CSM şi-ar mai dori ca revocarea procurorilor din funcţiile de conducere să se facă de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul ministrului Justiţiei.

”Consiliul se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori a procurorului şef al Direcţiei de Investigare”, se mai specifică în propunerile transmise ministerului. În acest moment, revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei care se poate sesiza din oficiu.

Desfiinţarea instanţelor militare şi reorganizarea parchetelor militare

Consiliul mai propune desfiinţarea instanţelor militare şi reorganizarea parchetelor militare, fiind formulată următoarea dispoziţie: „În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, instanţele militare se desfiinţează, iar parchetele militare se reorganizează ca structuri în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor de pe lângă curţile de apel şi parchetelor de pe lângă tribunale”.

Consiliul mai propune ca judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora cu o vechime de cel puţin 18 de ani în aceste funcţii, care au fost eliberaţi din funcţie din motive neimputabile, să aibă dreptul să devină, fără examen, avocaţi, mediatori, notari publici sau executori judecătoreşti.

CSM mai susţine că judecătorii şi procurorii, inclusiv cei pensionaţi, trebuie să beneficieze de despăgubiri acordate din fondurile bugetare ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ale Ministerului Justiţiei, Ministerului Public sau, în cazul procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apărării, în cazul în care viaţa, sănătatea ori bunurile le sunt afectate în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea. În prezent, această prevedere se aplică doar magistraţilor în funcţie, nu şi celor pensionaţi.

Un articol nou propus de CSM arată că „judecătorii şi procurorii în activitate sau pensionari, precum şi soţul sau soţia şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei la asigurările sociale. (9) Condiţiile de acordare în mod gratuit a asistenţei medicale, a medicamentelor şi protezelor sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului. Aceste drepturi nu au caracter salarial şi nu se impozitează”.

Procurorii şi judecătorii mai propun să se pensioneze dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în aceste funcţii ”la cerere înainte de împlinirea vârstei legale de pensionare şi beneficiază de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de judecător sau procuror, actualizate la dată stabilirii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor îndreptăţite”. În prezent, magistraţii se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de baza brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima luna de activitate înainte de dată pensionarii.

Statut de demnitar pentru preşedintele instanţei supreme

O altă propunere vizează acordarea statutului de demnitar pentru preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În prezent, au acest statut doar magistraţii membri ai CSM.

În legislaţia actuală, la începutul fiecărui an, în materie penală se stabilesc complete de 5 judecători formate numai din judecători din cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Propunerea CSM este ca la începutul fiecărui an, la propunerea preşedintelui sau a vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Colegiul de conducere să aprobe numărul şi compunerea completelor de 5 judecători.

Consiliul mai doreşte ca, pentru a fi numiţi procurori în cadrul DNA, anchetatorii să aibă ”o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 8 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui interviu organizat de comisia constituită în acest scop”. În acest moment, condiţia de vechime este de 6 ani.

O nouă prevedere propusă de CSM este ca preşedintele curţii de apel să poata dispune ca la instanţele cu volum mare de activitate din circumscripţia curţii de apel să fie încadraţi foşti judecători care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, pentru redactarea proiectelor de hotărâri judecătoreşti.

CSM mai propune ca membrii săi să nu aibă sub 7 ani vechime ca magistraţi: ”Membrii CSM se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de preşedintele României, cu o vechime în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 7 ani, care nu au fost sancţionaţi disciplinar şi nu au avut abateri de la codul deontologic”. Legea actuală arată că membrii CSM se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de preşedintele României, fără condiţie de vechime.

O altă prevedere propusă este ca în cazul în care magistratul care se adresează CSM cu o cerere de apărare a reputaţiei şi se constată că acesta nu a încălcat nicio regulă, CSM să emită un comunicat către Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) sau publicaţia care a relatat despre magistratul respectiv, cu obligaţia de a publica acel comunicat fără alte comentarii.

”La solicitarea judecătorului sau procurorului vizat, comunicatul publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii va fi trimis de îndată Consiliului Naţional al Audiovizualului, dacă atingerea adusă independenţei, imparţialităţii sau reputaţiei profesionale s-a produs în cadrul unui program audiovizual sau, după caz, emitentului, dacă atingerea s-a produs în cadrul unui articol apărut în presa scrisă sau în mediul online. Comunicatul va fi difuzat sau va fi publicat, indiferent dacă judecătorul sau procurorul vizat a uzat deja de dreptul la replică, în aşa fel încât să ajungă în aceeaşi măsură la cunoştinţă publicului ca şi informaţia care a adus atingere independenţei, imparţialităţii sau reputaţiei profesionale. În acest scop, comunicatul se publică ori se difuzează în acelaşi mod, în acelaşi loc sau, după caz în acelaşi interval orar cu emisiunea sau articolul vizate, de îndată, dar nu mai târziu de 7 zile de la data solicitării din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Comunicatul trebuie publicat sau difuzat integral şi fără să fie alterat, trunchiat, reformulat ori modificat şi fără să fie însoţit sau urmat de vreun comentariu. În toate cazurile, publicarea sau difuzarea comunicatului este gratuită. Publicarea comunicatului nu înlătura răspunderea contravenţională”, este propunerea CSM.

Propunerile CSM vizează şi atribuţiile şefului Inspecţiei Judiciare.

”Dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, sesizarea se clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea şi persoanei vizate de sesizare. Rezoluţia de clasare este supusă confirmării inspectorului-şef. Rezoluţia poate fi infirmată, o singură dată, de inspectorul-şef, care poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată, completarea verificărilor”, se mai arată în modificările legislative transmise Ministerului Justiţiei. În legislaţia actuală, inspectorul şef al Inspecţiei Judiciare poate infirma ori de câte ori doreşte o soluţie de clasare.

Aceste propuneri tranmise de CSM Ministerului Justiţiei vizează proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii privind organizarea judiciară şi a Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii.

 

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO