Cu trenul sau pe şosea? Cum se circulă mai rapid în România

Chiar şi în condiţiile unei infrastructuri rutiere insuficiente, tot drumul cu maşina este mai rapid decât cel cu trenul, între Bucureşti şi principalele oraşe ale ţării.
Economica.net - vin, 03 oct. 2014, 21:01
Cu trenul sau pe şosea? Cum se circulă mai rapid în România

Viteza redusă de pe magistralele de cale ferată face ca timpul necesar unei călătorii cu trenul să fie mai mare decât cel pierdut pe şosele, între Bucureşti şi principalele oraşe din România, cele aflate la o distanţă apreciabilă de Capitală, potrivit Masterplanului General în Transporturi, prezentat de Ministerul Transporturilor.

Potrivit documentului, cei care vor să meargă din Bucureşti la Galaţi vor pierde cu 83% mai mult timp dacă o vor face cu trenul, în loc să aleagă şoseaua. Dacă s-ar face un clasament, pe locul 2 ar fi Aradul, unde cei care aleg să călătorească pe cale feroviară vor face cu 63% mai mult decât cei care vor merge pe şosea. Urmează Oradea, cu 63%, şi Iaşiul, cu 45%. Cei care vor merge până la Timişoara vor pierde cu 39% mai mult timp dacă vor alege trenul în locul maşinii. Din cele şase oraşe mari prezentate în Masterplan, cel mai bine se prezintă Constanţa. Chiar dacă infrastructura feroviară a fost în mare parte refăcută, efectul autostrăzii care leagă cele două oraşe este vizibil: drumul cu trenul tot este cu 20% mai “lung” decât cel cu maşina.

Iată şi care este viteza comercială a trenurilor pe cele şase rute prezentate în Masterplan:

Bucureşti-Galaţi: 55 km/h

Bucureşti-Oradea: 56 km/h

Bucureşti-Arad: 59 km/h

Bucureşti-Timişoara: 61 km/h

Bucureşti-Constanţa: 110 km/h, pe calea ferată care a fost reabilitată.

Evident, planurile pentru perioada următoare, 2014-2020, sunt măreţe. Guvernanţii şi-au fixat ca obiectiv atingerea unei viteze de croazieră de 100 km/h şi a unei viteze maxime de 160 km/h. Distanţa dintre Bucureşti şi graniţa cu Ungaria (via Braşov, Teiuş), de exemplu, ar trebui parcursă cu trenul în şase ore şi 30 de minute, faţă de durata actuală, de 12 ore şi 10 minute. Totuşi, costurile totale pentru reabilitarea acestui coridor feroviar se ridică la 1,7 miliarde de euro, sumă în care este inclusă şi achiziţia de material rulant nou (15 locomotive electrice şi 7 rame).

În prezent, România cheltuieşte circa 360 de milioane de euro pe an pentru întreţinerea reţelei sale feroviare. Necesarul estimat este de 1,77 miliarde de euro anual. Din cei 18.966 de km, cât are reţeaua feroviară naţională, aproape jumătate, tronsoane cu o lungime totală de 8.264 km sunt scadente la reparaţii capitale. 

Te-ar mai putea interesa și
Care este salariul mediu net în Bucureşti şi câţi angajaţi are Capitala – date oficiale
Care este salariul mediu net în Bucureşti şi câţi angajaţi are Capitala – date oficiale
Numărul salariaţilor din Capitală a ajuns, la finele lunii decembrie 2025, la 1.109.227 persoane, în scădere cu 3.817 persoane (minus 0,35%) faţă de luna precedentă, conform datelor......
Distrigaz Sud Rețele, rețeaua de gaze a grupului ENGIE, are un nou director general
Distrigaz Sud Rețele, rețeaua de gaze a grupului ENGIE, are un nou director general
Începând cu 2 martie 2026, Laurent Hubert preia funcția de Director General al Distrigaz Sud Rețele, arată compania ...
Polonezii de la Froo se extind și în Brașov, Craiova și Ploiești
Polonezii de la Froo se extind și în Brașov, Craiova și Ploiești
Froo, lanțul de magazine de proximitate al companiei poloneze Zabka, deschide în perioada 26–27 februarie noi magazine ...
Anunţ de la Guvern despre reglementarea preţurilor gazelor după 1 aprilie 2026. Când va fi adoptată noua lege
Anunţ de la Guvern despre reglementarea preţurilor gazelor după 1 aprilie 2026. Când va fi adoptată noua lege
Actul normativ cu privire la reglementarea preţului la gaze naturale după data de 1 aprilie va fi adoptat în Guvern cel ...