Cum a fentat Blejnar plecarea din ANAF şi câtă putere are acum

Proaspătul şef demis de la ANAF, Sorin Blejnar, a profitat din plin de statutul funcţionarului public din România, poate cea mai privilegiată categorie de lucrători din ţară.

Astfel, revocarea lui din funcţia de preşedinte al Fiscului i-a activat postul de director al Direcţiei Verificare Fiscală din ANAF, mai cunoscută ca „Direcţia de control al averilor”.

Potrivit legii 188/1999 privind statutul funcţionarului public, când unul dintre ei este chemat la datorie să ocupe o funcţie de demnitate publică, postul de pe care a plecat este suspendat. Îl aşteaptă până ce funcţionarul părăseşte serviciul de demnitate publică.

Însă funcţia care îl aştepta pe Blejnar este cea care a ridicat întrebări în opinia publică, toată lumea ştiind că el a venit şef la ANAF din poziţia de Comisar General Adjunct la Garda Financiară centrală.

Explicaţia a venit pentru ECONOMICA.NET de la Ministerul Finanţelor. În vara anului trecut au fost restructurări la Garda Financiară. Cu acea ocazie, postul care îl aştepta pe Blejnar a fost desfiinţat. În acest caz, legea obligă statul să-i caute funcţionarului un loc de muncă de acelaşi rang sau inferior. Cum postul de director la nou-înfiinţata Direcţie Verificare Fiscală (moşită de Blejnar) era vacant, fostul ministru Gheorghe Ialomiţianu a dat ordin de ocupare cu numele şefului ANAF.

„In 2 sau 3 august a anului trecut, m-am mutat de pe o functie de conducere pe care o ocupam in cadrul ANAF pe aceasta functie. Înainte de a fi preşedinte al ANAF, ocupam o funcţie de director general în cadrul ANAF, eram comisarul general adjunct al Gărzii Financiare, noua funcţie este echivalentă”, a explicat Blejnar.

Ce putere are acum Blejnar

Noul post îi dă lui Blejnar o putere deloc de neglijat. Direcţia Verificare Fiscală va controla persoanele fizice „cu bani”. O decizie a guvernului din decembrie 2010, în baza căreia funcţionează această nouă direcţie a Fiscului, spune că pot fi verificate toate persoanele fizice. Iar cele care vor fi găsite cu venituri reale care depăşesc cu 10%, dar nu mai puţin de 50.000 lei, sumele declarate la Fisc vor plăti un impozit de 16% pe diferenţa dintre cele două valori.

„Avem mai multe variante de lucru, probabil că în categoria monitorizată de către aparatul central al ANAF vor intra persoanele fizice care în anul 2011 au realizat venituri de peste 3 milioane de euro şi au o avere de peste 20 de milioane de euro”, a spus Blejnar.
Practic, structura va începe să controleze oamenii din acest an. Mai precis, odata cu prelucrarea declaratiei de venit pentru anul 2011.

Blejnar a susţinut în câteva rânduri că grupul ţintă pentru acest departament sunt circa 300 de români bogaţi, chestiune cu care ar fi fost de acord şi Fondul Monetar Internaţional, care, de altfel, a pus umărul la acest departament în ideea creării unui soi de IRS american.

Însă legea îi permite lui Blejnar să controleze orice persoană fizică şi nu numai pe parte de venituri, ci îi poate verifica şi cheltuielile.