Cum arată economia României în pragul unor schimbări politice majore

Economia românească a crescut în primul trimestru, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 5%, serie brută, arată  ultimele estimări publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS). Guvernul mizeaza în acest an pe o creştere economică de 5,5%.

Tot INS a calculat pentru luna aprilie o rată a inflaţiei de 4,11%. În urcare de la 4,03% în martie, şi de la 3,27% în decembrie 2018. Nu a ajuns în schimb la rata din octombrie 2018, de 4,3%.

Ţinta de inflaţie a Băncii Naţionale este pentru acest an de 2,5%, aşteptând o diminuare a indicelui în a doua parte a anului.

Cursul valutar a decolat în 2019

Cursul valutar s-a deteriorat pronunţat în 2019. În prezent este 4,76 lei pentru un euro. Anul trecut valoarea medie a fost de 4,65 lei, cu o valoare maximă atinsă de 4,669 lei pentru un euro. Anul acesta, cursul a urcat brusc în ianuarie depăşind 4,76 lei şi rămânând în acea zonă până astăzi.

Cursul mediu de schimb estimat pentru acest an de Comisia Naţională de Prognoză, pe esimările căreia s-a întocmit bugetul statului pe 2019,un curs mediu de doar 4,67 lei pentru un euro.

Datoria publică guvernamentală a României a fost anul trecut estimată la 35% din PIB, în uşoară scădere faţă de 2017. Pentru acest an, Finanţele au estimat o nouă scădere, la 34,5% din PIB.

Importurile, cea mai mare problemă

Balanţa de plăţi a României  (cuprinde sinteza tranzacţiilor economice şi financiare ale României cu restul lumii) s-a deteriorat rapid anul trecut.Deficitul contului curent a ajuns în 2018 la 9,4 miliarde de euro (cel mai înalt nivel nominal din 2008 încoace), scrie ZF, în creştere cu 57,7% faţă de anul precedent.

Cauza principală a deteriorării deficitului de cont curent a fost majorarea deficitului comercial cu 21,7%, faţă de 2017.

Deficitul comercial, principalul “motor” al celui de cont curent, continuă să se mărească şi anul acesta. În primul trimestru exporturile româneşti au urcat cu 3,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Importurile au crescut însă în acelaşi interval cu 7,4%.

Importurile cresc în baza unui avânt al consumului, provocat de creşterile salariale. Consumul populaţiei a crescut în primul trimestru din 2019 cu 10,7% faţă de primul trimestru din 2018, spune INS. Este un efect direct al creşterii cu peste 20% a cheltuielilor statului cu salariile bugetarilor în 2018. Ultima execuţie bugetară arată un avans de peste 25%, în primul trimestru din 2019, al cheltuielilor bugetului cu personalul statului. Avansul se va diminua în a doua parte a anului, odată ce efectul de bază care a aprins şi inflaţia, creşterea salariilor unor categorii de bugetari în prima parte a anului trecut, se va neutraliza.

Industria nu ţine pasul cu consumul

Institutul a mai calculat că producţia industrială a crescut în primul trimestru cu doar 1,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, rămânând mult în urma consumului. Faţă de 2015, an luat bază de INS în ultimul comunicat, de luna aceasta, producţia industrială în ansamblu a crescut cu două cifre, sprijinită mai ales de industria prelucrătoare. Producţia de energie s-a păstrat relativ constantă în acest interval, iar industria extractivă a scăzut.

Bugetul pe 2019 prevede un deficit de 2,55%, în scădere de la cel de 2,88% din PIB estimat că a fost atins în 2018.