1EUR = 4.7808 RON | Bucureşti 6 º

Finanţe şi bănci

Cum arată economia României în pragul unor schimbări politice majore

Rezultatul alegerilor parlamentare şi arestarea liderului partidului de guvernământ vor produce, cel mai probabil, schimbări politice majore în România, cu efecte greu de prevăzut. ECONOMICA.NET face o poză martor a principalilor indicatori ai economiei, la această oră. O parte dintre indicatori arată foarte bine, alţii arată că nu toate lucrurile merg.

28 mai, 2019 | | ECONOMICA.net

Economia românească a crescut în primul trimestru, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 5%, serie brută, arată  ultimele estimări publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS). Guvernul mizeaza în acest an pe o creştere economică de 5,5%.

Tot INS a calculat pentru luna aprilie o rată a inflaţiei de 4,11%. În urcare de la 4,03% în martie, şi de la 3,27% în decembrie 2018. Nu a ajuns în schimb la rata din octombrie 2018, de 4,3%.

Ţinta de inflaţie a Băncii Naţionale este pentru acest an de 2,5%, aşteptând o diminuare a indicelui în a doua parte a anului.

Cursul valutar a decolat în 2019

Cursul valutar s-a deteriorat pronunţat în 2019. În prezent este 4,76 lei pentru un euro. Anul trecut valoarea medie a fost de 4,65 lei, cu o valoare maximă atinsă de 4,669 lei pentru un euro. Anul acesta, cursul a urcat brusc în ianuarie depăşind 4,76 lei şi rămânând în acea zonă până astăzi.

Cursul mediu de schimb estimat pentru acest an de Comisia Naţională de Prognoză, pe esimările căreia s-a întocmit bugetul statului pe 2019,un curs mediu de doar 4,67 lei pentru un euro.

Datoria publică guvernamentală a României a fost anul trecut estimată la 35% din PIB, în uşoară scădere faţă de 2017. Pentru acest an, Finanţele au estimat o nouă scădere, la 34,5% din PIB.

Importurile, cea mai mare problemă

Balanţa de plăţi a României  (cuprinde sinteza tranzacţiilor economice şi financiare ale României cu restul lumii) s-a deteriorat rapid anul trecut.Deficitul contului curent a ajuns în 2018 la 9,4 miliarde de euro (cel mai înalt nivel nominal din 2008 încoace), scrie ZF, în creştere cu 57,7% faţă de anul precedent.

Cauza principală a deteriorării deficitului de cont curent a fost majorarea deficitului comercial cu 21,7%, faţă de 2017.

Deficitul comercial, principalul “motor” al celui de cont curent, continuă să se mărească şi anul acesta. În primul trimestru exporturile româneşti au urcat cu 3,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Importurile au crescut însă în acelaşi interval cu 7,4%.

Importurile cresc în baza unui avânt al consumului, provocat de creşterile salariale. Consumul populaţiei a crescut în primul trimestru din 2019 cu 10,7% faţă de primul trimestru din 2018, spune INS. Este un efect direct al creşterii cu peste 20% a cheltuielilor statului cu salariile bugetarilor în 2018. Ultima execuţie bugetară arată un avans de peste 25%, în primul trimestru din 2019, al cheltuielilor bugetului cu personalul statului. Avansul se va diminua în a doua parte a anului, odată ce efectul de bază care a aprins şi inflaţia, creşterea salariilor unor categorii de bugetari în prima parte a anului trecut, se va neutraliza.

Industria nu ţine pasul cu consumul

Institutul a mai calculat că producţia industrială a crescut în primul trimestru cu doar 1,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, rămânând mult în urma consumului. Faţă de 2015, an luat bază de INS în ultimul comunicat, de luna aceasta, producţia industrială în ansamblu a crescut cu două cifre, sprijinită mai ales de industria prelucrătoare. Producţia de energie s-a păstrat relativ constantă în acest interval, iar industria extractivă a scăzut.

Bugetul pe 2019 prevede un deficit de 2,55%, în scădere de la cel de 2,88% din PIB estimat că a fost atins în 2018.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO