Cum arată motivarea judecătorului care a suspendat decizia CCR de anulare a alegerilor DOCUMENT

CCR a interpretat abuziv legea şi a impus preşedinte neales – Judecător Curtea de Apel Ploieşti

Curtea Constituţională a României a interpretat abuziv legea şi a exercitat suveranitatea poporului român în nume propriu, impunând un preşedinte neales, numit chiar de CCR – se arată în motivarea deciziei pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti de admitere a unei cereri în care se solicita suspendarea hotărârii CCR din 6 decembrie 2024 prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale, scrie Agerpres.

„Un prim motiv de nelegalitate, circumscris cerinţei privind cazul bine justificat, invocat de reclamantă, se referă la faptul că pârâta Curtea Constituţională a interpretat în mod abuziv atribuţia prevăzută de art. 146 lit f) din Constituţie, sesizându-se din oficiu, deşi art. 10 din Legea 47/1992 prevede expres că sesizarea trebuie făcută în scris şi motivat. Curtea reţine că acest prim motiv de nelegalitate este întemeiat, în condiţiile în care, conform dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 47/1992, ‘(1) Curtea Constituţională poate fi sesizată în cazurile expres prevăzute de art. 146 din Constituţie, republicată, sau de legea sa organică. (2) Sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate’. Dispoziţiile sunt situate în Secţiunea 1 – Dispoziţii comune a Capitolului III – Competenţa Curţii Constituţionale, ceea ce înseamnă că acestea se aplică în privinţa exercitării tuturor atribuţiilor prevăzute de art. 146 din Constituţie, ca regulă, sesizarea din oficiu fiind reglementată în mod expres de Legea 47/1992, în următoarele cazuri de excepţie: asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei – art. 11 alin. (1) pct. A lit a) din lege; asupra legii de revizuire a Constituţiei – art. 23 alin. (1) din lege; în privinţa iniţiativei legislative a cetăţenilor”, se precizează în motivare.

Potrivit documentului, alte motive de nelegalitate invocate de reclamantă se referă la faptul că hotărârea atacată a fost emisă şi cu încălcarea articolului 2 din Constituţie privind suveranitatea, ca principiu constituţional general, şi arată că, prin hotărârea menţionată, Curtea Constituţională a încălcat suveranitatea poporului român, anulând întreaga procedură electorală, lăsând România fără „preşedinte legitim ales de poporul român” şi aruncând-o într-o „criză politică profundă”, care nu s-a încheiat nici în prezent, la peste patru luni de la anularea alegerilor.

„Or, Curtea Constituţională a exercitat suveranitatea poporului român în nume propriu, impunând poporului român un preşedinte neales, numit de chiar Curtea Constituţională, cu încălcarea gravă a prevederilor Constituţiei României, deşi, potrivit art. 142 alin. (1), Curtea Constituţională ar fi trebuit să fie garantul supremaţiei Constituţiei. De asemenea, arată reclamanta că hotărârea atacată a fost emisă şi cu încălcarea dreptului fundamental de a alege, prevăzut de art. 36 alin. (1), coroborat cu art. 81 alin. (1) din Constituţia României. Arată reclamanta, sub acest aspect, că dreptul său de cetăţean cu drept de vot a fost vătămat prin Hotărârea CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024, pentru că votul său valabil exprimat în turul I din data de 24 noiembrie 2024 a fost anulat şi a fost împiedicată să îşi exprime votul în turul al II-lea din 8 decembrie 2024, prin aplicarea ştampilei „votat” pe unul din cei doi candidaţi care fuseseră validaţi prin Hotărârea CCR nr. 31, ca şi cum ar fi fost un cetăţean lipsit de drepturile electorale, deşi nu este în ipoteza prevăzută de art. 36 alin. (2) din Constituţia României, iar art. 53 alin. (1) din Constituţia României prevede că restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi se poate face numai prin lege”, se precizează în documentul instanţei.

Curtea de Apel Ploieşti a reţinut în motivare că sunt întemeiate criticile aduse, în condiţiile în care, prin anularea integrală a întregului proces electoral, cetăţenii „au fost lipsiţi de posibilitatea de a-şi alege candidaţii preferaţi pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al României”.

De asemenea, Curtea reţine că este întemeiat şi motivul de nelegalitate privind încălcarea condiţiilor de fond prevăzute de articolul 52 din Legea 370/2004 necesare pentru anularea alegerilor.

„Astfel, conform prevederilor art. 52 alin. (1) din legea menţionată, ‘(1) Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor’. Or, în prezenta cauză, pretinsele fraude reţinute în motivarea hotărârii contestate, fără a fi dovedite în mod corespunzător, nu vizează cerinţa prevăzută de lege, respectiv votarea şi stabilirea rezultatelor de natură a modifica atribuirea mandatului sau ordinea candidaţilor, ci o etapă anterioară procesului de votare, respectiv etapa derulării campaniei electorale anterioare votului propriu-zis, vizând modalitatea de informare a alegătorilor prin intermediul social-media, respectiv finanţarea campaniei electorale, aspecte care nu intră sub incidenţa textului de lege indicat”, motivează judecătorul.

În prezenta cauză, aspectele reţinute de Curtea Constituţională în motivarea hotărârii atacate se referă la o etapă anterioară procesului de votare, respectiv etapa derulării campaniei electorale anterioare votului propriu-zis, vizând modalitatea de informare a alegătorilor prin intermediul social media, respectiv finanţarea campaniei electorale, aspecte care nu se circumscriu cerinţei din Raportul Comisiei de la Veneţia, referitoare la necesitatea ca aspectele invocate să vizeze afectarea rezultatului alegerilor, menţionează magistratul.

În consecinţă, Curtea reţine că şi acest motiv de nelegalitate invocat de reclamantă este întemeiat.

Conform motivării, cu privire la competenţa Curţii de Apel Ploieşti şi excepţia necompetenţei generale invocate de reprezentantul Ministerului Public, judecătorul a respins excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti invocată de reprezentantul Ministerului Public, întrucât reclamanta, prin cererea de chemare în judecată, arată că hotărârea contestată este un act administrativ normativ, iar din această perspectivă competenţa materială revine curţii de apel, având în vedere emitentul actului, respectiv Curtea Constituţională a României, aceasta fiind o autoritate publică centrală.

Iată motivarea AICI:

sentinta CA Ploiesti_250425_141611 Copy

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei judecă, vineri, începând cu ora 16:00, recursul împotriva deciziei prin care Curtea de Apel Ploieşti a admis o cerere în care se solicita suspendarea hotărârii CCR din 6 decembrie 2024 prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale, scrie Agerpres.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi Curtea Constituţională a României au contestat decizia prin care un judecător de la Curtea de Apel Ploieşti a admis, joi, o cerere prin care se solicita suspendarea hotărârii CCR din 6 decembrie 2024 prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale.

”Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Admite acţiunea în anulare. Anulează Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024. Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 70 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru. Cu drept de recurs în 5 zile de la pronunţare”, potrivit minutei deciziei Curţii de Apel Ploieşti.